- Un studiu publicat în PNAS compară aproape 18.000 de articole de pe Wikipedia cu pagini echivalente de pe Grokipedia
- Cercetătorii de la SOHAM, Trinity College Dublin și TU Dublin spun că 66% dintre articolele Grokipedia sunt rescrise substanțial
- Grokipedia folosește texte mai lungi și mai complexe, dar cu mai puține referințe raportate la volum
- În teme sensibile — religie, istorie, literatură, artă — platforma tinde să citeze mai multe surse media de dreapta decât Wikipedia
- Studiul nu demonstrează că Grokipedia este „enciclopedia dreptei”, ci că AI generativă poate muta biasul într-o zonă mai opacă
Grokipedia a intrat pe internet cu o promisiune mare: să fie alternativa generată de inteligență artificială la Wikipedia și să corecteze ceea ce Elon Musk a descris în repetate rânduri drept biasul ideologic al enciclopediei colaborative. Ideea suna simplu, aproape seducător: dacă oamenii se ceartă pe Wikipedia, lăsăm AI-ul să scrie o versiune mai neutră.
Doar că un nou studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences arată că lucrurile nu sunt atât de curate. Cercetătorii de la Centre for Sociology of Humans and Machines, un centru comun al Trinity College Dublin și Technological University Dublin, au comparat 17.790 de articole de pe Wikipedia cu articole despre aceleași subiecte de pe Grokipedia.
Studiul, intitulat „Selective divergence between Grokipedia and Wikipedia articles”, a analizat unele dintre cele mai editate pagini Wikipedia în limba engleză — adică exact acele subiecte care tind să atragă dispute, corecturi, reveniri, dezbateri și, uneori, mici războaie editoriale. Cercetătorii au urmărit nu doar ce spun articolele, ci și cum sunt scrise, cât de mult diferă între ele și ce tipuri de surse citează.
Rezultatul principal este incomod pentru ambele tabere. Grokipedia nu pare nici o copie perfectă a Wikipedia, nici o enciclopedie complet nouă. Este mai degrabă un hibrid: uneori preia masiv structura și tonul Wikipedia, alteori rescrie articolele suficient de mult încât să schimbe sursele, accentul și atmosfera textului.
Când AI-ul scrie mai mult, nu înseamnă neapărat că explică mai bine
Potrivit cercetătorilor, aproximativ 66% dintre articolele analizate de pe Grokipedia sunt rescrise substanțial. În multe cazuri, ele sunt mai lungi și mai complexe decât versiunile de pe Wikipedia. Asta poate suna ca un avantaj: mai mult text, mai multe explicații, mai mult context.
Dar lungimea nu este același lucru cu verificabilitatea.
Studiul arată că articolele Grokipedia au, în medie, mai multe cuvinte decât cele de pe Wikipedia, însă folosesc mai puține referințe raportate la dimensiunea textului. Altfel spus, Grokipedia poate produce articole ample și fluent scrise, dar cu o densitate mai mică a surselor. Pentru un cititor grăbit, textul poate părea solid.
Pentru cine verifică informația, apar primele semne de întrebare.
Aici se vede una dintre marile probleme ale AI generative: poate da senzația de autoritate fără să ofere mereu același nivel de trasabilitate. Un articol scris elegant de un model lingvistic poate curge mai bine decât o pagină Wikipedia aglomerată cu note, paranteze și dispute editoriale. Dar tocmai acele note și paranteze sunt mecanismele prin care poți vedea de unde vine informația.
Wikipedia are multe defecte. Poate fi lentă, conflictuală, inegală și vulnerabilă la campanii de editare. Dar are un avantaj major: istoria modificărilor, paginile de discuție și referințele sunt vizibile. Grokipedia funcționează mai mult ca o cutie neagră: vezi rezultatul final, dar nu vezi întotdeauna cum a fost produs.
Diferențele politice apar acolo unde cultura devine teren de luptă
Cea mai interesantă parte a studiului nu este că Grokipedia ar fi, pur și simplu, „de dreapta”. Cercetătorii sunt mai prudenți de atât. În ansamblu, atât Wikipedia, cât și Grokipedia citează surse care tind să fie evaluate ca având o orientare mai degrabă de centru-stânga sau stânga, în funcție de baza de date folosită pentru clasificarea publicațiilor.
Schimbarea apare însă în articolele unde Grokipedia se îndepărtează mai mult de Wikipedia. Acolo, mai ales în teme sensibile cultural, platforma citează mai des surse media considerate mai apropiate de dreapta decât o fac articolele Wikipedia echivalente.
Zonele unde diferența devine vizibilă sunt previzibile, dar tocmai de aceea importante: religie, istorie, literatură, artă, business și unele teme culturale. Sunt domenii în care faptele nu vin niciodată singure. Ele sunt însoțite de interpretări, ierarhii, selecții și unghiuri de prezentare. Cine este citat, ce episod este pus în prim-plan și ce formulare este aleasă pot schimba radical impresia cititorului.
Asta nu înseamnă că Wikipedia este neutră în sens absolut, iar Grokipedia este partizană. Neutralitatea perfectă nu prea există în spațiul public. Înseamnă însă că promisiunea unei enciclopedii AI care „repară” biasul uman este mult prea simplă. Biasul nu dispare doar pentru că în locul editorilor apare un model lingvistic. Se mută în datele de antrenare, în instrucțiunile interne, în sursele preferate și în deciziile invizibile ale sistemului.
Miza reală este cine controlează memoria online
Grokipedia a fost lansată de Elon Musk în octombrie 2025 ca alternativă la Wikipedia, folosind modelul Grok dezvoltat de xAI. La lansare, platforma avea sub un milion de articole, în timp ce Wikipedia în limba engleză depășea 7 milioane.
Diferența de scară era uriașă, dar miza nu era doar cantitatea. Miza era autoritatea.
Enciclopediile online nu mai sunt simple locuri unde cauți rapid când s-a născut un scriitor sau ce este o gaură neagră. Ele sunt infrastructură de cunoaștere. Sunt citite de oameni, indexate de motoare de căutare, folosite în școli, consultate de jurnaliști și, foarte important, pot ajunge în seturile de date care antrenează viitoare sisteme de inteligență artificială.
De aceea, studiul SOHAM contează dincolo de duelul Grokipedia versus Wikipedia. El arată cum o platformă AI poate prelua cunoaștere existentă, o poate reformula și o poate redistribui cu mici schimbări de accent. Iar aceste schimbări, dacă sunt repetate la scară mare, pot influența felul în care o generație întreagă de utilizatori vede istoria, politica, știința sau cultura.
Cercetătorii nu spun că Grokipedia trebuie respinsă automat. Nici că Wikipedia este modelul final al adevărului online. Spun ceva mai important: sistemele AI care produc cunoaștere publică trebuie să fie mai transparente. Trebuie să știm ce surse folosesc, cum decid ce includ, ce exclud și cum pot fi corectate atunci când greșesc.
Într-o enciclopedie scrisă de oameni, biasul se poate vedea, contesta și repara, chiar dacă procesul este imperfect. Într-o enciclopedie scrisă de AI, biasul poate fi mai elegant, mai bine formulat și mai greu de detectat. Iar asta îl face, uneori, mai periculos.