• Lansată în octombrie 2025, viza K oferă acces rapid profesioniștilor tech străini, fără cerința unei oferte de muncă
• China folosește K-visa ca instrument geopolitic pentru a atrage creiere în competiția cu SUA
• Rata mare a șomajului intern provoacă tensiuni, deși guvernul susține că străinii vor crea locuri de muncă
• Bariera lingvistică și cenzura internetului rămân obstacole reale pentru integrarea străinilor
• Dacă reușește, K-visa ar putea transforma China din „fabrica lumii” în centrul global al inovației tehnologice

China își joacă cea mai ambițioasă carte în competiția globală pentru mințile care scriu viitorul tehnologiei. Cu noua viză K, Beijingul promite o cale rapidă, flexibilă și mai puțin birocratică pentru specialiștii străini din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM).

Este, practic, o versiune asiatică a celebrei vize H-1B din SUA — doar că, în stil chinezesc, cu o combinație de pragmatism economic, geopolitică și marketing subtil.

Beijing intră în cursa pentru creiere

Anunțată oficial în august și aplicabilă din 1 octombrie 2025, K-visa marchează un moment simbolic: China vrea să devină noua destinație globală pentru profesioniștii tech.

Viza permite ședere pe termen lung și nu cere o ofertă de muncă prealabilă, o diferență uriașă față de sistemele occidentale. Oricine are o diplomă universitară și experiență în domenii precum inteligența artificială, semiconductori, robotică sau știința datelor poate aplica.

„Este o mișcare inteligentă”, spune Barbara Kelemen, analistă la Dragonfly Intelligence, citată de Financial Times. „Beijing profită de înăsprirea vizelor în SUA pentru a se poziționa ca o alternativă atractivă.”

Un timing perfect: când Washingtonul închide ușa, Beijingul o deschide

Lansarea K-visa vine la scurt timp după ce administrația americană a crescut taxele pentru H-1B până la 100.000 de dolari pentru noii aplicanți, o schimbare care a pus pe gânduri mii de tineri ingineri și programatori străini.

Pentru mulți dintre ei, China devine brusc o opțiune reală.

„Este ca și cum Beijingul ar fi văzut fereastra de oportunitate și ar fi sărit direct prin ea”, scrie Time Magazine.

Deja, consultanțele de imigrare din Shanghai și Singapore raportează un val de interes din India, Vietnam, Malaezia și Orientul Mijlociu.

Entuziasm global, îngrijorare locală

Pe cât de entuziasmată e scena tech internațională, pe atât de rezervată este o parte a societății chineze.

Rata șomajului în rândul tinerilor chinezi (16–24 de ani) e de aproape 18%, iar mulți absolvenți se tem că influxul de străini va agrava competiția pentru joburi.

„Avem deja prea puține locuri de muncă în IT și știință. Acum vin și alții din afară”, spune Zhou Xinying, studentă la Universitatea Zhejiang, într-un interviu pentru AP News.

Presa de stat a reacționat rapid. Shanghai Observer a publicat un editorial cu titlul sugestiv: „Talentele străine nu iau locuri de muncă, le creează”. Mesajul e clar: guvernul vrea să calmeze tensiunile, dar și să transmită că integrarea globală e inevitabilă.

Realitate vs. PR: ce trebuie să demonstreze China

În ciuda promisiunilor, realitatea e mai complexă.

China are doar circa 700.000 de lucrători străini (date 2023), într-o populație de 1,4 miliarde. În plus, barierele lingvistice, cenzura online („Great Firewall”) și un sistem politic rigid fac țara mai puțin atractivă pentru unii profesioniști occidentali.

„Nu e suficient să oferi o viză. Trebuie să construiești un mediu de lucru deschis și previzibil”, avertizează Michael Feller, consultant la Geopolitical Strategy. „China are bani, dar competiția pentru talente se câștigă cu încredere.”

Pe termen lung, K-visa ar putea totuși ajuta universitățile și companiile chineze să importe know-how și să formeze noi generații de specialiști locali.

Beijingul oferă deja subvenții și facilități fiscale pentru institutele care angajează experți străini.

Între Silicon Valley și Shenzhen: miza e viitorul

Prin K-visa, China nu vizează doar recrutarea de specialiști. Miza este mai mare: schimbarea percepției.

Beijing vrea să fie văzut nu doar ca „atelierul lumii”, ci ca laboratorul lumii — un loc unde se inovează, nu doar se fabrică.

„Vrem să fim acolo unde se scrie următorul capitol al tehnologiei”, spune Vaishnavi Srinivasagopalan, o specialistă IT indiană care și-a exprimat interesul pentru K-visa. „China pare să înțeleagă că talentul e noua resursă strategică.”

Citește și

• GTA 6, din nou pe pauză. Rockstar promite „cel mai bun joc din istorie”, dar abia în noiembrie 2026
• Cursa pentru AI. Europol vrea să prindă infractorii digitali înainte ca birocrația să-i prindă pe ei
• Get laid off with me. Când concedierea devine conținut viral și terapie colectivă pe TikTok