• China a lansat peste 40 de centre unde oamenii „predau” roboților mișcări zilnice
  • Muncitorii repetă gesturi simple pentru a genera date pentru inteligență artificială
  • Strategia face parte din planul național pentru „embodied AI”
  • Industria roboților umanoizi este în plină expansiune, dar ridică semne de întrebare
  • Experții avertizează asupra costurilor mari și a riscului unei bule tehnologice

În China, viitorul inteligenței artificiale nu se construiește doar în centre de date sau laboratoare software, ci și în spații unde oameni reali repetă la nesfârșit gesturi banale — de la împăturirea hainelor până la deschiderea unei uși imaginare.

Aceste mișcări sunt captate și transformate în date care „învață” roboții umanoizi cum să se comporte în lumea reală.

Oamenii devin „profesori” pentru roboți în fabricile de date din China

Potrivit unei investigații publicate de Rest of World (7 ianuarie 2026), China a construit deja peste 40 de centre dedicate colectării de date pentru roboți, finanțate în mare parte de autorități locale.

Recomandări

VIAȚĂ VEȘNICĂ ÎN CLOUD
YOUTUBE ELIMINĂ DEEPFAKE LA CERERE
ȘTIINȚA PRINDE ARIPI

În aceste spații, sute de lucrători — unii dintre ei studenți — execută repetitiv sarcini simple. Un exemplu: un tânăr din Shanghai petrece ore întregi simulând deschiderea unui cuptor cu microunde, purtând un headset VR și senzori care înregistrează fiecare mișcare.

Acești „antrenori” sunt esențiali pentru dezvoltarea roboților umanoizi, deoarece datele necesare nu pot fi extrase din internet, așa cum se întâmplă în cazul modelelor de limbaj.

De ce roboții au nevoie de oameni pentru a învăța cele mai simple gesturi

Roboții nu trebuie doar să „înțeleagă” limbajul, ci să interacționeze fizic cu lumea. Asta înseamnă că au nevoie de date complexe: poziția articulațiilor, coordonare vizuală, forță și echilibru.

Aceste informații sunt greu de generat artificial. De aceea, soluția adoptată în China este una directă: oamenii devin surse de date, repetând mișcări până când sistemele de machine learning pot învăța din ele.

În unele centre, zeci sau chiar sute de roboți sunt antrenați simultan, în scenarii care imită viața reală — de la locuințe inteligente până la linii de producție industrială.

Statul chinez transformă roboții umanoizi într-o prioritate națională

În 2025, guvernul chinez a declarat oficial că dezvoltarea de embodied AI — inteligență artificială integrată în corpuri fizice — este o prioritate strategică.

Rezultatul: investiții masive, subvenții și o mobilizare rapidă a autorităților locale. Fiecare regiune încearcă să dezvolte propriile centre, să atragă companii și să accelereze cercetarea.

În prezent:

  • peste 150 de companii dezvoltă roboți umanoizi în China
  • statul finanțează infrastructura și chiar cumpără roboți pentru testare
  • universitățile introduc programe dedicate acestui domeniu

Modelul amintește de strategia folosită în industria mașinilor electrice, unde intervenția statului a accelerat dezvoltarea — dar a generat și dezechilibre.

Între progres rapid și risc de bulă: cât de sustenabil este modelul

Deși ritmul de dezvoltare este impresionant, nu toți experții sunt convinși că abordarea este eficientă pe termen lung.

Analistul Marco Wang, de la Interact Analysis, avertizează că există riscul unei supracapacități: prea multe centre și investiții într-un domeniu încă incert. La rândul său, cercetătorul Ken Goldberg (Universitatea California, Berkeley) subliniază că procesul de colectare a datelor este lent și costisitor.

În paralel, cercetătorii explorează alternative: simulări digitale sau colectarea de date direct de la roboți deja operaționali.

Totuși, miza este uriașă. Potrivit estimărilor Goldman Sachs, piața globală a roboților umanoizi ar putea ajunge la 38 de miliarde de dolari până în 2035.

În această cursă, China mizează pe scară și viteză — chiar dacă asta înseamnă ca mii de oameni să petreacă ore întregi învățând roboții să facă lucruri pe care noi le considerăm… banale.

Citește și