- Lei Jun, CEO Xiaomi, spune că în următorii cinci ani roboții umanoizi vor ajunge pe liniile de producție ale companiei, preluând multe sarcini repetitive
- În uzina de mașini electrice Xiaomi, inteligența artificială deja face inspecții la piese turnate cu raze X în ~2 secunde, de 10 ori mai repede decât un om
- Fabrica din Beijing operează ca o „uzină inteligentă”: scoate un vehicul la circa 76 de secunde, cu sute de roboți industriali la lucru
- CyberOne, humanoidul Xiaomi prezentat în 2022, rămâne platforma de test; compania a evitat până acum să promită producție de masă imediată
- Lei Jun crede că piața roboților pentru acasă va fi și mai mare decât cea industrială, dar cere „super-puteri” tehnice mult mai greu de obținut
Lei Jun a ieșit la rampă cu o predicție care sună ca un trailer de SF industrial: în maximum cinci ani, Xiaomi vrea să aducă roboți umanoizi în fabricile sale, astfel încât o parte bună din munca fizică de azi să fie făcută de „colegi” cu două picioare, două brațe și mult software AI.
Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Beijing Daily și vine pe fondul unei politici chineze tot mai agresive de modernizare a producției cu robotică și fabrici inteligente.
Ce s-a întâmplat?
Șeful Xiaomi spune că următorul val de automatizare nu mai înseamnă doar brațe robotice în cuști metalice, ci humanoizi capabili să se miște prin spații gândite pentru oameni și să execute sarcini variate. În viziunea lui, asta va schimba fabricile nu „într-un ritm natural”, ci aproape brusc, odată ce tehnologia trece pragul de utilitate și cost.
Cine e implicat?
În primul rând Xiaomi – compania care a început ca brand de telefoane, dar care acum are o uzină serioasă de vehicule electrice, echipe mari de cercetare AI și proiecte de robotică. În fundal e și statul chinez, pentru care trecerea la industrie automatizată e o miză de competitivitate națională.
Cum se întâmplă, de fapt?
Lei Jun nu vorbește dintr-un PowerPoint abstract. A dat un exemplu concret din fabrica de EV-uri: piesele mari din aluminiu turnat (genul care ajunge la structura unei mașini) erau verificate manual, încet, cu greșeli inevitabile. Xiaomi a pus în loc un sistem cu raze X și un model de viziune AI care inspectează totul în aproximativ două secunde. Adică: tu îți pui centura, iar între timp AI-ul a și verificat dacă piesa e perfectă.
În același loc, fabrica din Beijing servește drept vitrină de „produs deja funcțional”: Xiaomi spune că poate scoate o mașină la fiecare ~76 de secunde, folosind sute de roboți industriali pentru asamblare, transport intern și control de calitate. Cu alte cuvinte, oamenii nu au dispărut, dar devin din ce în ce mai mult „dirijori” într-o orchestră de sisteme automate.
Când?
Orizontul anunțat e 2026–2030. În termenii industriei, cinci ani înseamnă „mâine”, mai ales când vorbim despre schimbarea unui model de producție.
De ce contează?
Pentru că Xiaomi nu e un startup care aruncă idei îndrăznețe ca să prindă finanțare. E un jucător gigant care investește efectiv în fabrici, hardware și software. Dacă ei fac tranziția la humanoizi, alții vor fi forțați să țină pasul – fie în China, fie în afara ei. Automatizarea masivă înseamnă productivitate mai mare, calitate mai constantă și costuri pe termen lung mai mici. Dar vine și cu întrebări incomode despre locurile de muncă și reconversie.
„Nu e un trend lent, e un sprint”: Xiaomi vede humanoizii ca standard de fabrică
Ideea de humanoid în fabrică are o logică industrială simplă: mediul e făcut pentru oameni. Avem scări, uși, unelte standard, spații înguste și posturi de lucru gândite pentru doi ochi și două mâini. Un robot umanoid nu cere redesign complet de linie – în teorie, poate „intra” în infrastructura existentă. De aceea Lei Jun spune că adoptarea va începe acolo unde sarcinile sunt repetabile, precise și relativ predictibile.
Uzina de EV-uri din Beijing, laboratorul real unde AI înlocuiește deja oameni
Exemplul cu inspecția AI e important pentru că arată că automatizarea nu mai e doar despre forță brută. E și despre „judecată” tehnică: recunoaștere de defecte, comparare cu standarde, decizie în timp real. Asta ridică producția la alt nivel, dar și mută rolul oamenilor spre supraveghere, mentenanță, planificare și optimizare.
CyberOne: de la demo de scenă la coleg de schimb pe linia de producție
CyberOne, humanoidul arătat de Xiaomi în 2022, a fost atunci mai mult un statement: „uite, avem și noi un robot biped”. De atunci, compania a tot alimentat proiectul cu echipe și bani, dar a fost prudentă public privind producția de masă. Practic, mesajul de acum e: demo-ul de scenă se transformă în platformă industrială. Dacă și când ajunge efectiv să muncească zilnic în uzine, depinde de fiabilitate, siguranță și cost.
Pariul mare e acasă: roboți care spală vase, nu doar șuruburi
Aici devine interesant: Lei Jun spune că adevăratul „jackpot” nu e fabrica, ci livingul. Într-o uzină, lumea e controlată, repetitivă, standardizată. Acasă… ai copii, câini, covoare ridicate, pahare fragile, obiecte mutate aleator și un haos blând pe care doar oamenii îl navighează bine. Un robot pentru casă trebuie să fie mai deștept, mai sigur și mai ieftin decât unul industrial. De asta CEO-ul crede că piața va fi mai mare, dar drumul mult mai greu.
În final, predicția Xiaomi e plină de optimism, dar nu e fantezie pură. Compania deja demonstrează că își automatizează agresiv producția cu AI și roboți industriali. Humanoizii sunt pasul următor – ambițios, riscant, dar logic pentru cine vrea să fie în prima linie a următoarei revoluții industriale. Dacă în 2030 o să avem roboți care lucrează în ture la Xiaomi… vom vedea. Dar direcția e clară: viitorul fabricilor arată tot mai puțin ca un atelier clasic și tot mai mult ca un sistem operat de algoritmi cu corp.