- Studiul a analizat 344 de utilizatori în primele 4 luni de la lansarea ChatGPT, 2020
- Cercetătorii spun că A.I.-ul nu mai poate fi tratat cu o abordare „one-size-fits-all”
- Utilzatorii AI Enthusiasts (25,6%) interacționează cu chatbotul ca și cum ar vorbi cu o persoană reală
- Naive Pragmatists (20,6%) acceptă A.I.-ul ca un instrument, fără a căuta interacțiune socială
- Cautious Adopters (35,5%) sunt cei mai vigilenți, Evaluează constant riscurile și beneficiile A.I.-ului
- Reserved Explorers (18,3%) evită să se implice prea mult și sunt preocupați de confidențialitate
„One-size-fits-all” nu se mai aplică nici în cazul Inteligenței Artificiale. Asta spun cercetătorii de la Oxford și Berlin University Alliance. Ei au clasificat utilizatorii ChatGPT în patru tipuri, în funcție de felul în care folosesc la AI.
De la entuziaști la sceptici, fiecare grup folosește AI-ul în mod diferit. Cei mai mulți – 35,5%- sunt Cautious Adopters. Ei sunt cei mai vigilenți. Evaluează mereu beneficiile și riscurile, iar frica cea mai mare e legată de datele personale. La polul opus- 25% dintre cei chestionați sunt AI Enthusiasts. Ei văd AI-ul util și sociabil. Interacționează cu chatbotul ca și cum ar vorbi cu o persoană reală. Nu au temeri de confidențialitate. Totuși, chiar și cei sceptici continuă să folosească ChatGPT. Cercetătorii avertizează: umanizarea excesivă a AI-ului poate să scadă încrederea în chatboți. Care e varianta optimă în interacțiunea cu A.I.? Așadar, sunt patru tipuri de personalități pe care le-au găsit acești cercetători în funcție de cum vorbim noi cu robotul.
Ce putem spune despre aceste patru tipuri de personalități? Toată lumea se încadrează într-unul dintre aceste tipuri?
Alexandra Rablău, psiholog: „Acum, și în psihologie vorbim despre patru temperamente. Temperamente pe care le avem și cu care psihologia a demonstrat în nenumărate rânduri că ne naștem. Eu nu aș pune o etichetă pe aceste personalități, ci cred că felul în care relaționăm cu chatbot-ul reflectă destul de mult stilurile relaționale și felul în care noi relaționăm în general în viața reală.
Cât de multă validare căutăm, cât suntem de permisivi în relațiile cu ceilalți, cât suntem de control freak... Deci nu facem altceva decât ne oglindim în relația cu chatbot-ul, ne oglindim stilul nostru de personalitate, deja dezvoltat pe parcursul anilor noștri de viață. Dar recunosc, și eu am încercat și am verificat un pic partea de ChatGPT, să văd cât de bine se pricepe în psihoterapie. Și trebuie să spun că face foarte mari greșeli. Încearcă să fie empatic, însă este o empatie falsă pe care o resimți cumva, e ca un gust sintetic de empatie, nu reușește să intre în substrat”.
Ați încercat să-i spuneți: „nu mai fi linguşitor”, să îi dați un prompt exact?
Alexandra Rablău, psiholog: „Da, chiar am avut un client care mi-a dat aceste tips and tricks înainte și am fost surprinsă să văd cât de tare poate. De exemplu eu l-am parafrazat pe Gabor Mate – care are foarte multe publicații; și atunci, ChatGPT ar fi avut acces la limbajul lui și într-adevăr a venit cu niște lucruri interesante, dar din nou cu o empatie de suprafață, nu e o empatie reală, firească, a terapeutului care a trăit anumite experiențe de viață și care poate comunica cu pacientul lui de la nivel de umanitate, cum este, de exemplu, doliul și alte evenimente ale vieții noastre pe care le experimentăm fiecare dintre noi”.
AI enthusiasts; Naive; Caution Adopters și Reserved Explorers – se încadrează toată lumea în aceste patru categorii ?
Alexandra Rablău, psiholog: „Ei zic că statistic se încadrează, probabil că au în spate niște date pe care își validează teoria, însă nu aș putea să spun că putem să încadrăm oamenii doar în patru categorii de personalitate. Personalitatea are foarte multe valențe”.