- Guvernul României cheltuie 6 miliarde de euro prin programul PNRR de digitalizare.
- Din acești bani, un miliard sunt alocați pentru „măsuri de digitalizare a serviciilor publice”.
- Potrivit Comisiei Europene, doar 27% dintre români au competențe digitale de bază.
Inteligența Artificială nu mai e un instrument de nișă, ci devine un coleg de birou. În Europa 55% din populație are competențe digitale, la noi procentul scade la 27, potrivit raportului DESI. Pentru unii e un asistent, pentru alții un motor creativ, iar în unele cazuri, chiar un evaluator de performanță. Întrebarea nu mai e dacă folosim AI-ul la muncă, ci cât de mult și pentru ce.
Răzvan Rada, CEO Head Hunting IT spune că Inteligența Artificială nu este un instrument, este un agent digital, iar frica omului de a fi înlocuit poate bloca digitalizarea.
Cum ar trebui să arate, concret, un plan sănătos pentru ca AI-ul să intre în sectorul public fără să genereze haos sau neîncredere?
„Poate că intelectualii publici, presa și politicienii nu explică încă suficient de clar și bine populației despre ce este vorba. Bineînțeles, și nouă, ca cetățeni, ne revine datoria de a ne documenta în legătură cu noile subiecte. Dintr-o anumită perspectivă, putem privi istoria omenirii ca o înșiruire de revoluții: revoluția cognitivă, revoluția agricolă, revoluția industrială și revoluția informațională. Inteligența artificială reprezintă un nou capitol al revoluției informaționale. Așa cum spune unul dintre cercetătorii pe care îi urmăresc, aceasta este unul dintre cele mai complexe experimente bio-psiho-sociale din istoria României. Trebuie să fim conștienți că inteligența artificială este o tehnologie concepută să învețe singură, să ia decizii și să creeze conținut autonom. Prin urmare, nu este doar un instrument, ci un agent digital„, a explicat Răzvan Rada, CEO Head Hunting IT, pentru Aleph News.
„Dar, ca să fiu și mai concret, am să dau exemplul meu favorit: știm cu toții că folosim Microsoft Word, o aplicație pentru editarea de texte. Însă acele texte sunt scrise, inventate, create și concepute de către oameni. Pe de altă parte, ChatGPT sau orice altă formă de inteligență artificială este capabilă să creeze singură conținut, să învețe singură și chiar să ia decizii. Cei care au utilizat deja o astfel de tehnologie înțeleg foarte bine la ce mă refer. Putem aminti, de exemplu, greva scenariștilor de la New York, care au intuit foarte clar această amenințare: inteligența artificială poate crea și poate începe să conceapă scenarii de film în locul oamenilor. Asta nu înseamnă că îi va înlocui complet, dar cu siguranță poate prelua o parte din activitățile lor. Poate fi de ajutor, desigur. În orice domeniu, până la urmă, nu este necesar ca inteligența artificială să ne înlocuiască în totalitate munca sau sarcinile, dar da, poate fi un sprijin real„, a adăugat Răzvan Rada.
„Orice plan de reformă și restructurare trebuie, în primul rând, să aibă o susținere reală la vârf. În cazul unei țări, aceasta înseamnă sprijin din partea guvernului și a prim-ministrului, precum și din partea președinției și a consilierilor săi. Susținerea reală se concretizează apoi într-o strategie, iar România are deja o astfel de strategie în domeniul inteligenței artificiale, adoptată anul trecut, precum și în crearea structurilor necesare pentru implementare. Evitarea haosului și a neîncrederii într-un proiect de restructurare și reformă se face prin comunicare. Este esențial să comunici cu cei vizați de reformă, prezentându-le atât beneficiile, cât și necesitatea schimbării„.