„Singularitatea A.I. a început”, avertizează Jack Clark, cofondatorul Anthropic. Ce înseamnă asta pentru omenire

• AI ar putea accelera propriul progres, cu efecte greu de anticipat pentru oameni
• Clark spune că cercetătorii Anthropic produc aproape de zece ori mai mult cod decât înainte
• Cercetătorii dintr-un studiu Google–MIT raportează economii de aproape șapte ore pe săptămână datorită AI
• Oamenii trebuie să verifice rezultatele: mai multe ipoteze nu înseamnă automat mai multe descoperiri

„Singularitatea a început”, spune Jack Clark, cofondator Anthropic, într-un discurs publicat zilele trecute. AI contribuie deja la propria dezvoltare, susține el.

Și un alt argument puternic ar fi problemele de matematică, fizică, biologie la care oamenii lucrează de zeci de ani și pe care AI le-a rezolvat în câteva ore.

Dar ce înseamnă singularitatea?

Marcela Feraru, corespondent Aleph News în Franța, a dezbătut subiectul într-o intervenție LIVE, la Aleph News.

Ce este singularitatea, cum o explicam în câteva cuvinte?

Marcela Feraru, corespondent Aleph News în Franța: „Este ipoteza unui moment în care inteligența creată de oameni accelerează progresul atât de mult, încât nu mai putem anticipa bine ce urmează.

Imaginează-ți o Inteligență Artificială care ajută la proiectarea unei versiuni mai performante. Aceasta contribuie la următoarea generație, iar ciclul se repetă tot mai repede. Nu mai vorbim doar despre un instrument care răspunde la întrebări, ci despre o tehnologie care poate accelera mecanismul invenției.

Informaticianul Vernor Vinge a popularizat această perspectivă într-un eseu din 1993. În sensul său puternic, conceptul presupune inteligențe care depășesc capacitățile umane și schimbă radical ritmul progresului”.

Pe ce se bazează Clark când spune că a început deja?

Marcela Feraru, corespondent Aleph News în Franța: „Pe contribuția AI la cercetare și la dezvoltarea altor sisteme AI.

Clark afirmă că echipele Anthropic produc aproape de zece ori mai mult cod decât în primii patru ani ai companiei. Avem și date dintr-un studiu Google–MIT, care combină analiza utilizării Gemini cu un sondaj între peste 600 de cercetători. Aproape jumătate declară că folosesc zilnic AI, iar economia de timp raportată este de aproape șapte ore pe săptămână.

O mare parte revine în cercetare. Sunt indicii ale unei schimbări importante în felul în care se face știință”.

Și pentru noi ce schimbă: muncim mai puțin, trăim mai bine sau pierdem controlul?

Marcela Feraru, corespondent Aleph News în Franța: „Nu există un rezultat garantat. AI poate scurta unele etape ale cercetării, dar între o idee și un medicament sau un produs sigur rămân experimente, verificări și fabricație.

Studiul Google–MIT constată deja un blocaj: cercetătorii acumulează mai multe ipoteze decât reușesc să testeze.

Pentru România, implicația practică ar fi să investească și în oameni, laboratoare și capacitatea de verificare, nu doar în acces la modele.

Pentru angajați, câștigul poate fi mai mult timp pentru sarcini complexe; riscul este ca unele activități să fie automatizate înainte ca oamenii să se poată adapta.

Clark cere supraveghere strictă în biologie și prudență când AI participă la dezvoltarea altor AI”.