• Midea a prezentat MIRO U, un robot „umanoid” industrial cu șase brațe și platformă pe roți, gândit pentru fabrici, nu pentru demonstrații de salon
• Robotul a fost dezvăluit pe 5 decembrie 2025, la Greater Bay Area New Economy Forum (Guangzhou), de CTO-ul Midea, Wei Chang
• MIRO U ar urma să intre în testare pilot „până la finalul lunii/înainte de finalul anului” la fabrica Midea de mașini de spălat din Wuxi (Jiangsu)
• Midea estimează o creștere de aprox. 30% a eficienței la schimbări/ajustări pe linia de producție (changeover), odată integrat în operațiuni
• Compania își împarte roboții pe două direcții: seria MIRO (industrial) și seria Meila (comercial/home), cu planuri ca Meila să apară în magazine în 2026

Midea, gigant chinez din zona electrocasnicelor, a prezentat MIRO U, un robot industrial cu o rețetă rară în lumea „umanoizilor”: în loc să copieze omul cu două brațe și două picioare, MIRO U vine cu șase brațe și un șasiu pe roți. Compania îl numește un „super humanoid” și spune că este construit pentru un singur lucru: să fie util în fabrică, în ritmul și constrângerile fabricii.

Lansarea a avut loc pe 5 decembrie 2025, la Greater Bay Area New Economy Forum (Guangzhou), unde CTO-ul Midea, Wei Chang, a vorbit despre robot ca despre o „trecere de la imitație la eficiență”.

Cine este implicat?

Actorii principali sunt:

• Midea Group – compania care dezvoltă MIRO U și care are deja un istoric puternic în automatizare industrială;
• Wei Chang – vicepreședinte și CTO, vocea tehnică a proiectului în prezentarea publică;
• Fabrica Midea din Wuxi, unde robotul ar urma să fie pus la treabă în regim pilot.

În ecuație apare și contextul mai larg: presa regională notează investițiile Midea în robotică și legăturile cu ecosistemul industrial (inclusiv mențiuni despre KUKA, companie asociată frecvent cu expansiunea Midea în automatizări).

Cum s-a desfășurat?

MIRO U a fost prezentat ca un robot care poate face „mai multe lucruri în același timp” – nu în sensul vag de marketing, ci literalmente: trei operațiuni simultane, datorită celor șase brațe. În descrierile apărute după eveniment, MIRO U combină:

• șase brațe bionice (membre articulate, cu schimbare rapidă de scule/end-effectors, în unele relatări);
• un sistem de ridicare verticală pentru ajustarea poziției la posturile de lucru;
• rotație 360° pe loc;
• mobilitate pe roți, pentru repoziționare rapidă între stații.

Aici apare partea cu adevărat „entertaining” a poveștii: majoritatea roboților umanoizi din clipurile virale sunt judecați după cât de bine merg, sar sau dansează. MIRO U e judecat după cât de repede trece de la „țin piesa” la „strâng șurubul” la „schimb scula” fără să blocheze fluxul. E mai puțin TikTok, mai mult „takt time”.

Când a avut loc?

Prezentarea publică a fost pe 5 decembrie 2025, iar planul companiei este ca MIRO U să ajungă în testare pilot la fabrica din Wuxi până la finalul lunii/înainte de finalul anului.

De ce este important/relevant?

Pentru că promisiunea de „+30%” nu se referă, cel mai probabil, la faptul că robotul „muncește mai tare” decât un om, ci la una dintre cele mai scumpe și enervante probleme din producția modernă: schimbarea și reconfigurarea (changeover) între operațiuni sau produse. Acolo se pierd minute care devin ore, iar orele devin costuri.

Midea spune că MIRO U ar putea îmbunătăți cu aproximativ 30% eficiența changeover-ului la linia de producție din Wuxi. Dacă cifra se confirmă în pilot, efectul e simplu: aceeași fabrică scoate mai mult fără să extindă spațiul, să adauge utilaje separate sau să angajeze echipe suplimentare pentru momentele de tranziție.

În plus, robotul lovește într-o dezbatere reală din zona automatizare industrială: cât sens are să construiești un robot „ca omul” dacă fabrica nu e un living? MIRO U pare să spună: „omul are două brațe; fabrica are nevoie de șase”.

Șase brațe, o misiune: mai multă producție, mai puține „pauze” între operațiuni

Într-o fabrică, două brațe sunt uneori un dezavantaj, nu o normă. Unele operațiuni cer:

• o mână care ține piesa;
• o mână care aliniază;
• o mână care fixează;
• o mână care schimbă scula;
• o mână care verifică.

Oamenii rezolvă prin secvențiere (faci pe rând) sau prin cooperare (doi-trei oameni/stații). MIRO U, cu șase brațe, încearcă să rezolve prin paralelizare: mai multe acțiuni în același timp, în același volum de lucru. Exact genul de „truc” care, dacă merge, îți schimbă layout-ul liniei.

De ce roți și 360° contează mai mult decât „a merge ca un om”

Deși termenul „umanoid” domină titlurile, MIRO U e mai degrabă un hibrid pragmatic: cap și trunchi la înălțime „umană” (compatibil cu posturile existente), dar mobilitate pe roți și rotație pe loc. În fabrică, asta poate fi mai valoros decât picioarele bipede:

• roțile sunt stabile pe suprafețe industriale;
• rotația 360° te scapă de manevre lungi;
• ridicarea verticală îți permite să lucrezi pe stații diferite fără să redesenezi tot.

Pe scurt, MIRO U nu vrea să fie colegul care vine pe jos la muncă. Vrea să fie utilajul care „nu cere culoar” și nu are nevoie de pauze logistice.

Testul real începe la Wuxi: promisiunea de +30% intră în fabrica de mașini de spălat

Partea importantă este că Midea nu ține robotul într-un laborator: planul anunțat este intrarea în pilot la fabrica high-end de mașini de spălat din Wuxi până la finalul lunii/înainte de finalul anului.

Acolo se va vedea dacă MIRO U:

• poate lucra în proximitatea oamenilor și a mașinilor existente;
• se integrează cu procesele reale (piese imperfecte, variații, timpi morți);
• livrează acel +30% în condiții „murdare” (nu doar în demo-uri).

Din perspectiva industriei, acesta e pragul care separă „robotul viral” de „robotul cumpărat”.

Cursa roboților umanoizi: Midea își face două echipe, MIRO pentru fabrici, Meila pentru retail

În paralel, Midea spune că își împarte dezvoltarea în două linii:

• MIRO – pentru aplicații industriale grele (unde MIRO U e vârful de lance);
• Meila – pentru servicii, retail și uz casnic/comercial, cu planuri de apariție în magazine în 2026 pentru demo și interacțiune cu publicul.

Asta e o strategie interesantă: pe de o parte, ai robotul care face bani direct în fabrică (dacă reduce timpi și crește output). Pe de altă parte, ai robotul care face brand și familiarizare în magazine (un fel de „ambasador” al ecosistemului). Și, inevitabil, cele două se hrănesc reciproc: ce înveți în fabrică despre robustețe și control ajunge în retail ca fiabilitate; ce înveți în retail despre interacțiune ajunge în fabrică sub formă de interfețe mai prietenoase.

Citește și

• Elon Musk pregătește 34.000 de sateliți noi pe orbită în următorii ani
• Inteligența artificială își ia permisul în spațiu. Astrobee navighează pe ISS cu 60% mai rapid
• Manganul intră în punctele cuantice de nedopat și le face mai luminoase și magnetice