Inteligența Artificială devine tot mai realistă: Cum te poate păcăli

• A.I. poate păcăli ușor creierul, intenția e să ne concentrăm pe imaginea de ansamblu.
• Studiu: Chiar și imaginile cu greșeli evidente trec neobservate când scrolăm relaxați.
• Fenomenul internațional „blindness” ne face să ratăm detalii ale imaginilor generate A.I..
• Verificarea sursei și atenția la detalii sunt esențiale pentru a identifica imaginile false.

Imaginile generate de inteligența artificială devin tot mai prezente pe rețelele sociale și, fără să ne dăm seama, pot profita de modul în care mintea noastră procesează informațiile vizuale.

De multe ori, atunci când scrollăm relaxați, nu observăm detalii esențiale care ar trăda că o imagine nu este reală. Astfel, A.I. reușește să păcălească ochiul uman.

Cum ne poate A.I. păcăli fără sa ne dăm seama?

A.I. generează imagini care profită de felul în care funcționează percepția umană. Când oamenii navighează relaxat pe rețelele sociale, sunt mai atenți la aspectul general al imaginilor și nu la detalii.

De exemplu, pot trece cu vederea scări care duc spre nicăieri sau degete în plus la o mână, pentru că creierul prioritizează o procesare rapidă a informației, nu una profundă. Acest fenomen se numește „neatenție inatentă” — atunci când ești concentrat pe un aspect, ratezi alte detalii evidente, exact cum s-a întâmplat în celebrul experiment cu gorila invizibilă.

Deși am mai întâlnit provocări similare cu imaginile Photoshop sau efectele CGI din filme, diferența e că imaginile A.I. sunt produse de algoritmi, fără intervenție umană constantă. Asta duce la erori vizibile, dar greu de detectat, mai ales că oamenii se bazează adesea pe procesarea rapidă, intuitivă a informației.

„Nici nu-mi pot imagina ce se poate întâmpla într-o campanie electorală!”

Problema devine mai serioasă atunci când imaginile A.I. sunt folosite pentru a influența opinii publice sau pentru a răspândi dezinformări. Studiile arată că oamenii tind să creadă mai ușor informațiile asociate cu imagini, chiar dacă acestea nu aduc dovezi reale. În plus, avem tendința naturală de a accepta ceea ce ne confirmă convingerile deja existente.

Pentru a nu fi păcăliți, trebuie să fim mai atenți la indicii precum mâini deformate, text distorsionat, reflexii greșite sau lumini nefirești. Dacă o imagine pare ciudată, cel mai bine este să îi verificăm sursa sau să folosim un reverse image search.

Pe măsură ce A.I. devine tot mai performant, oamenii trebuie să încetinească ritmul de consum al informației vizuale și să gândească critic fiecare imagine pe care o întâlnesc.