- Roverul Rosalind Franklin al ESA va ajunge pe Marte în 2030 pentru a căuta dovezi ale vieții trecute.
- Platforma de aterizare va fi construită de Airbus în Marea Britanie, ca parte a unui contract de 150 milioane de lire.
- NASA va furniza lansatorul și alte componente cheie ale misiunii.
Primul rover al Europei care va fi trimis pe o altă planetă este pe cale să ajungă pe Marte, cu platforma de aterizare care îl va depune pe suprafața planetei urmând să fie construită în Marea Britanie, scrie The Guardian
Roverul Rosalind Franklin – numit după științifica care a jucat un rol esențial în descoperirea structurii ADN-ului – face parte din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA), care are ca scop investigarea posibilității existenței vieții pe Marte în trecut. Roverul este echipat cu o sondă care va preleva mostre, de până la 4 miliarde de ani, din adâncuri de până la 2 metri sub suprafața planetei.
Inițial, misiunea era un proiect comun cu Roscosmos, iar lansarea roverului era planificată pentru 2022. Totuși, misiunea a fost suspendată după invazia Rusiei în Ucraina.
În loc să abandoneze proiectul, ESA l-a reanalizat, obținând mai multe fonduri și stabilind noi acorduri pentru livrarea unor componente care urmau să fie furnizate anterior de Rusia.
Printre aceste schimbări, NASA va furniza acum lansatorul pentru rover, dar și alte elemente, inclusiv unitățile de încălzire cu radioizotopi (RHUs) ale roverului. Lansarea este așteptată pentru 2028, iar sosirea pe Marte pentru 2030.
Acum, a fost anunțat că platforma de aterizare a roverului va fi construită de Airbus la fabrica sa din Stevenage, Hertfordshire, ca parte a unui contract de 150 milioane de lire sterline acordat de ESA și finanțat de guvernul britanic prin Agenția Spațială a Regatului Unit.
Aceasta nu este prima implicare a companiei Airbus în misiune: Airbus a construit însăși roverul Rosalind Franklin. Totuși, așa cum a remarcat Caroline Rodier, managerul de proiect al platformei de aterizare, aducerea roverului pe suprafața marțiană reprezintă o provocare.
„Aterizarea pe Marte nu este o sarcină ușoară, iar calendarul este unul foarte ambițios”, a spus ea.
Planul este ca roverul și platforma de aterizare să fie protejate într-o capsulă, pe care Rodier o compară cu un ou Kinder, care va include și un parașută și un scut termic.
La intrarea în atmosfera marțiană, prima parașută va fi deschisă pentru a încetini capsula până la viteze subsonice. Apoi, acea parașută și capsula însăși vor fi eliminate, iar o a doua parașută – atașată de platforma de aterizare – va fi activată.
„Și apoi, în cele din urmă, platforma, pe măsură ce se apropie de sol, va începe să își folosească motoarele de propulsie destul de puternic pentru a ateriza”, a explicat Rodier.
Această platformă de aterizare este destul de complexă: mai ales pentru că trebuie să fie încetinită la mai puțin de 3 metri pe secundă înainte de atingerea solului.
„Când aterizezi pe Marte cu un sistem de acest tip, cu o platformă și motoare care funcționează destul de puternic pentru a încetini viteza și a ateriza în siguranță, înseamnă că ai nevoie de un sistem de propulsie cu un debit mare”, a spus Rodier.
„Dacă comparăm cu ceea ce am făcut în alte părți, cu navele spațiale obișnuite sau cu alte misiuni, ele au un debit mult mai mic. Așadar, sunt provocări, pentru că este prima dată când folosim acest tip de sistem de propulsie.”
Rodier a adăugat că echipa lucrează și la picioarele platformei de aterizare, precum și la două rampe simetrice care vor fi desfășurate după ce aceasta va atinge solul, permițând roverului Rosalind Franklin să părăsească platforma pe cel mai puțin riscant traseu.
Rodier a mai spus că roverul în sine suferă în prezent diverse ajustări și îmbunătățiri, acum că fereastra de lansare s-a schimbat, inclusiv îmbunătățiri la sistemul de ghidaj și control al navigației.
Paul Bate, CEO-ul Agenției Spațiale a Regatului Unit, a declarat: „Aceasta este o știință care definește umanitatea și cea mai bună oportunitate de a afla dacă viața a existat vreodată pe Marte.
„Suntem mândri că am finanțat această tehnologie de vârf. Efectele descoperirilor din explorarea spațială se extind mult dincolo de domeniul explorării spațiale, stimulând progresul și prosperitatea în multiple sectoare din Marea Britanie și inspirând avansuri tehnologice care ne vor beneficia pe toți.”