- În cursa pentru AI, Europa se dotează cu două supercalculatoare gigant.
- Azi a fost inaugurat Jupiter, primul supercalculator exascale european.
- Un supercomputer militar francez secret și strategic a fost pus ieri în funcțiune.
Europa face un salt istoric în cursa globală pentru inteligența artificială și calculul de înaltă performanță. În două zile consecutive au fost inaugurate două mașinării colosale: Jupiter, primul supercalculator exascale european, și un supercomputer militar francez clasificat, instalat la Mont Valérien, considerat cel mai puternic din Europa și al treilea în lume.
Dincolo de performanță, aceste realizări ridică întrebarea esențială: câtă energie va consuma AI și de ce unii experți evocă analogia cu ipotetica Sferă Dyson?
Ce reprezintă JUPITER pentru Europa în domeniul AI?
JUPITER este primul supercalculator exascale construit în Europa, inaugurat în Germania, în cadrul programului EuroHPC. Cu o putere de calcul de 1 exaflop, poate realiza un cvadrilion de operații pe secundă, ceea ce îl plasează în topul global al performanței.
Arhitectura sa modulară include aproape 24.000 de supercipuri NVIDIA GH200 Grace Hopper, conectate prin rețele ultra-rapide și integrate într-un sistem de răcire lichidă directă, care permite reutilizarea căldurii pentru încălzirea campusului. JUPITER , supercomputerul franco-german ocupă locul 1 în clasamentul Green500, datorită eficienței sale remarcabile: 60 miliarde de operații pe watt.
Este destinat modelării climatice, simulărilor științifice complexe și antrenării modelelor AI de mare dimensiune, consolidând suveranitatea tehnologică europeană.
Ce rol joacă noul supercalculator militar lansat de Franța?
Ieri, la Mont Valérien, ministrul francez al apărării Sébastien Lecornu a inaugurat cel mai puternic supercalculator din Europa și al treilea la nivel mondial, un sistem destinat exclusiv uzului militar. Clasat „secret militar”, acesta este complet air-gapped, adică izolat fizic de internet, pentru a preveni orice acces extern.
Configurația sa include 1.024 de procesoare ultra-specializate, optimizate pentru algoritmi de AI și calcule criptografice. Sistemul este proiectat pentru analiză geospațială, simulări de scenarii tactice, programare balistică și dezvoltarea armelor autonome.
În plus, se prevede integrarea lui în programele de securitate cibernetică și robotică militară avansată, inclusiv în proiectul „Pendragon”, destinat vehiculelor autonome pentru zone de conflict.
Câtă energie necesită aceste sisteme și ce legătură are conceptul Sfera Dyson?
Chiar dacă JUPITER este cel mai eficient din clasa sa, realitatea este că supercalculatoarele și IA consumă cantități uriașe de energie. La nivel global, centrele de date pentru AI ar putea ajunge să necesite 9 gigawați până în 2030, echivalentul producției a nouă reactoare nucleare. Această creștere explozivă alimentează discuții despre sustenabilitate.
Aici intervine metafora Sfera Dyson: o megastructură teoretică propusă de fizicianul Freeman Dyson, capabilă să înconjoare o stea și să-i capteze întreaga energie. În scenarii futuriste, dacă AI continuă să avanseze exponențial, nevoia energetică ar putea ajunge la cote comparabile cu producția energetică planetară, sugerând că infrastructurile actuale sunt doar începutul unei ere energetice radicale.