• Proiectul euro digital, susținut de Banca Centrală Europeană (BCE), este blocat temporar în Parlamentul European
• Raportorul Fernando Navarrete (PPE, Spania) propune o versiune limitată, doar offline, diferită de planul Comisiei
• Germania presează pentru accelerarea dosarului; vicecancelarul Lars Klingbeil a avertizat că întârzierile „dăunează Europei”
• Potrivit BCE (date 2025), Visa și Mastercard procesează 61% din plățile cu cardul din UE și aproape toate plățile transfrontaliere
• Fără mandat parlamentar, legislația nu poate intra în negocierile finale cu Consiliul UE

Într-o perioadă în care suveranitatea digitală devine un cuvânt-cheie în Bruxelles, proiectul euro digital a ajuns într-un punct sensibil. Ideea este simplă pe hârtie: o versiune electronică a numerarului, emisă direct de Banca Centrală Europeană, pe care cetățenii să o poată folosi la fel de ușor ca bancnotele – doar că în format digital.

În practică însă, dezbaterea politică din Parlamentul European a încetinit procesul. Potrivit unei relatări publicate de Euronews pe 27 februarie 2026, negocierile s-au blocat după ce raportorul principal al dosarului, eurodeputatul spaniol Fernando Navarrete (PPE), a construit un bloc minoritar care a complicat obținerea unei majorități.

Rezultatul: textul legislativ riscă să fie amânat, iar votul programat inițial pentru luna mai ar putea fi împins mai târziu.

Offline vs. online: o diferență tehnică cu miză politică

Miezul conflictului nu este existența euro digital – majoritatea grupurilor susțin ideea în principiu – ci forma pe care o va avea.

Comisia Europeană propune un model complet: un portofel digital care să permită plăți atât online, cât și offline, cu protecții solide pentru confidențialitate.

Navarrete însă promovează un model exclusiv offline, care ar limita semnificativ utilizarea. Pentru susținătorii proiectului inițial, această modificare „taie din ambiție” și golește parțial de conținut ideea unei infrastructuri digitale europene competitive.

Pe scurt: nu este o simplă ajustare tehnică, ci o dezbatere despre cât de departe vrea Europa să meargă în transformarea sistemului său de plăți.

De ce contează Visa și Mastercard în această ecuație

În spatele disputei legislative se află o realitate economică clară.

Datele BCE pentru 2025 arată că Visa și Mastercard, ambele companii americane, procesează 61% din plățile cu cardul din Uniunea Europeană și aproape toate tranzacțiile transfrontaliere cu cardul.

Această dependență de infrastructură externă devine un subiect strategic într-un context global tensionat. Ideea euro digital este văzută de susținători ca o formă de autonomie financiară: o alternativă publică, europeană, la rețelele private dominante.

Vicecancelarul german Lars Klingbeil a declarat la mijlocul lunii februarie că întârzierea proiectului „dăunează Europei”, semnalând presiunea Berlinului pentru accelerarea dosarului.

Ce ar fi, concret, euro digital?

Pentru cetățeanul obișnuit, conceptul poate suna abstract. În esență, euro digital ar fi:

• bani emiși direct de banca centrală, dar în format electronic;
• disponibili printr-un portofel digital;
• complementari bancnotelor, nu un înlocuitor al acestora;
• proiectați astfel încât tranzacțiile să fie protejate și, potrivit propunerii Comisiei, neidentificabile la nivel individual.

Susținătorii argumentează că ar oferi acces direct la bani „publici” într-o economie tot mai digitalizată. Criticii avertizează însă asupra impactului potențial asupra băncilor comerciale și asupra riscurilor legate de implementare.

Blocaj temporar sau semnal de slăbiciune?

Statele membre au ajuns deja la o poziție comună în Consiliul UE. Fără un mandat clar din partea Parlamentului, însă, legislația nu poate avansa la negocierile finale.

Implicațiile depășesc sfera tehnică. În joc nu este doar un nou instrument de plată, ci capacitatea Uniunii Europene de a-și construi propria infrastructură financiară digitală într-un moment în care competiția globală se intensifică.

Europa poate, teoretic, să reducă dependența de Visa și Mastercard. Întrebarea este dacă poate face acest lucru fără a-și bloca singură proiectul în dezbateri politice interne.

Deocamdată, euro digital rămâne mai degrabă o promisiune strategică decât o realitate în buzunarul europeanului obișnuit.

Citește și

• Legea UE pentru flote ar putea rezolva jumătate din vânzările de mașini electrice necesare în 2030
• Hollywood acuză ByteDance de încălcare de copyright. Seedance 2.0 e noul front în războiul AI dintre Statele Unite și China
• Hainele care îți încarcă telefonul? Bateriile din fibre sunt aproape, dar două probleme le țin pe loc