• Banca Centrală Europeană a lansat pe 21 septembrie 2026 Pontes, infrastructura prin care tranzacțiile cu active tokenizate pot fi decontate în bani de bancă centrală
• Sistemul pornește cu 13 instituții financiare, printre care Deutsche Bank, Santander și Société Générale, plus patru operatori de infrastructură DLT
• Pontes nu este euro-ul digital pe care europenii îl vor putea folosi la magazin: varianta pentru populație intră în teste în 2027 și ar putea fi lansată în 2029
• BCE va folosi chiar ea noua infrastructură și pregătește investiții într-o cantitate redusă de titluri tokenizate, fără să cumpere Bitcoin sau stablecoins
• Miza este mai mare decât tehnologia: Europa vrea ca euro să rămână important într-o economie digitală dominată astăzi de stablecoins legate de dolar

Europa tocmai a pus un pod între sistemul bancar clasic și lumea blockchain.

Pe 21 septembrie 2026, Banca Centrală Europeană a lansat Pontes, o infrastructură care permite băncilor și operatorilor financiari să deconteze tranzacții cu active tokenizate folosind bani de bancă centrală.

Este primul pas operațional din strategia Eurosistemului pentru piețele financiare tokenizate. Anunțul oficial al BCE despre lansarea Pontes

Dacă termenii par complicați, mecanismul este mai simplu decât sună.

O obligațiune clasică poate fi transformată într-un token digital și înregistrată pe o infrastructură DLT – distributed ledger technology, familia tehnologică din care face parte și blockchain-ul. Pontes permite ca partea de bani a tranzacției să fie finalizată prin infrastructura băncii centrale.

Cu alte cuvinte, Wall Street-ul european poate începe să vorbească blockchain, fără ca moneda folosită la decontare să devină automat Bitcoin, Tether sau alt activ crypto.

BCE spune că tokenizarea poate uni mai multe etape – emitere, tranzacționare, decontare, custodie – și poate permite automatizarea lor prin smart contracts. Pentru piețele financiare, asta poate însemna mai puțină infrastructură intermediară și procese mai rapide.

Deutsche Bank, Santander și Société Générale sunt printre primii care intră pe noul pod

Pontes nu începe ca un proiect de laborator.

La lansare sunt conectate 13 instituții financiare: ABANCA, BayernLB, Caisse des Dépôts et Consignations, Cecabank, Deutsche Bank, DekaBank, DZ Bank, European Investment Bank, KfW, Memo Bank, NRW.BANK, Santander și Société Générale.

Infrastructura include și patru operatori DLT – Axiology, Cashlink, Clearstream și SWIAT –, iar Deutsche Bundesbank s-a conectat de asemenea ca participant.

Potrivit Financial Times, sistemul a devenit operațional luni dimineață, iar la început va funcționa într-un interval limitat. Ținta este însă mult mai ambițioasă: Pontes ar trebui să ajungă la funcționare permanentă, 24 de ore din 24 și 365 de zile pe an, până în 2028. Financial Times – debutul Pontes în piețele financiare

Numele proiectului spune, de fapt, aproape toată povestea. „Pontes” înseamnă „poduri” în latină.

Pe o parte sunt platformele financiare construite pe registre distribuite. Pe cealaltă se află infrastructura TARGET a Eurosistemului. Pontes încearcă să le lege fără ca băncile să renunțe la avantajul esențial al banilor de bancă centrală: lipsa riscului de credit asociat unui emitent privat.

BCE testase deja în 2024 utilizarea tehnologiilor DLT pentru decontări, iar participanții au cerut acces la un activ sigur pentru finalizarea tranzacțiilor. Pontes este răspunsul practic la acele teste.

Europa vrea blockchain, dar nu vrea ca dolarul digital să devină moneda internetului

Aici tehnologia se întâlnește cu geopolitica.

Cele mai mari stablecoins din lume sunt denominate în dolari. Dacă piețele financiare tokenizate cresc, iar infrastructura europeană ajunge să folosească în principal astfel de active pentru decontare, BCE se teme că euro ar putea pierde teren chiar în propria economie digitală.

Instituția a avertizat că lipsa unui activ public în euro pentru tranzacțiile DLT ar putea lăsa loc unor soluții non-europene și ar putea împinge moneda unică într-un rol secundar în finanțele digitale globale.

Piero Cipollone, membru al Comitetului executiv al BCE, spune că Pontes aduce „stabilitatea și încrederea banilor băncii centrale” în ecosistemul european al finanțelor tokenizate.

Asta nu înseamnă că BCE declară război tuturor stablecoins.

Strategia oficială a Eurosistemului admite că stablecoins denominate în euro, reglementate în UE, și depozitele bancare tokenizate pot avea un rol complementar. Diferența este că BCE vrea ca banii publici să rămână ancora sistemului financiar.

Subiectul este urmărit și în România. ZF a relatat despre planul mai multor bănci europene, printre care ING, UniCredit și Raiffeisen Bank International, de a dezvolta un stablecoin denominat în euro și compatibil cu regulile MiCA. ZF – băncile europene și proiectul unui stablecoin în euro

Iar diferența dintre crypto, stablecoin și bani tradiționali nu mai este doar teorie. Aleph Tech a relatat despre un apartament de 369.000 de euro din Brașov plătit printr-un mecanism în care criptomonedele cumpărătorului au fost convertite în EURe, un instrument digital legat 1:1 de euro, și apoi în euro pentru finalizarea tranzacției. Aleph Tech – cum a fost cumpărat un apartament din Brașov cu active crypto

Pontes mută aceeași discuție cu câteva etaje mai sus: de la plata unui apartament la infrastructura pe care băncile pot muta active de miliarde.

BCE intră chiar ea în joc, dar Bitcoin nu ajunge în seiful Christinei Lagarde

BCE nu construiește Pontes doar pentru ceilalți. Vrea să devină și utilizator.

Instituția a anunțat pe 21 septembrie că pregătește investiția unei mici părți din fondurile proprii în titluri tokenizate, tocmai pentru a căpăta experiență directă cu tehnologia DLT.

Primele investiții ar urma să fie în titluri denominate în euro emise de guverne din zona euro, autorități regionale, agenții publice și instituții supranaționale europene. Tranzacțiile vor fi decontate prin Pontes. BCE – planul de investiții în titluri tokenizate

Traducerea necesară pentru epoca crypto: BCE nu cumpără Bitcoin.

Nu pune Ethereum în rezerva valutară și nu începe să speculeze pe Tether.

Activul economic rămâne, de exemplu, o obligațiune emisă de un stat. Ce se schimbă este infrastructura digitală prin care acea obligațiune este reprezentată, tranzacționată și decontată.

Pentru BCE, experimentul este o școală pe bani reali. Instituția vrea experiență directă în executarea tranzacțiilor, decontare, sisteme și administrarea unui portofoliu bazat pe active tokenizate.

Tokenizarea începe astfel să iasă din zona „crypto” și să intre în vocabularul finanțelor tradiționale. Nu transformă o obligațiune în criptomonedă. Transformă modul în care proprietatea asupra ei poate fi înregistrată și transferată.

Euro-ul din telefon vine mai târziu: testele încep în 2027, lansarea este vizată pentru 2029

Cea mai importantă precizare rămâne aceasta: Pontes nu este euro-ul digital pentru populație.

Nu apare luni un nou buton în aplicația bancară. Nu primește nimeni automat un portofel la BCE. Numerarul nu este retras.

Există două proiecte care sunt ușor de amestecat.

Pontes deservește piața wholesale – tranzacțiile de mare valoare dintre bănci și instituții financiare.

Separat, BCE dezvoltă euro digital retail, adică o formă digitală de bani de bancă centrală destinată persoanelor și comercianților.

Pentru această variantă, BCE pregătește un pilot de 12 luni, care ar urma să înceapă în a doua jumătate a anului 2027. O versiune beta va fi folosită în situații apropiate de viața reală: plăți între persoane, la comercianți și online. Au fost selectați deja 36 de furnizori de servicii de plată pentru pilot. BCE – proiectul-pilot pentru euro digital destinat populației

BCE își propune să fie pregătită pentru o posibilă primă emisiune în 2029, dar condiția esențială este adoptarea legislației europene. Decizia finală privind emiterea nu a fost încă luată.

Confuzia dintre cele două proiecte a fost explicată și de Cristian Bichi, consilier al guvernatorului BNR, într-o analiză publicată de ZF. El sublinia diferența dintre moneda digitală destinată plăților de retail și proiectele BCE bazate pe DLT pentru tranzacțiile wholesale dintre instituțiile financiare. ZF – ce este euro digital și unde se află proiectul BCE

Pontes este, așadar, mai puțin spectaculos decât apariția unui portofel digital în telefon, dar poate fi mult mai important pentru infrastructura din spatele sistemului financiar.

Pentru consumator, transferul banilor trebuie doar să funcționeze.

Pentru băncile care mută miliarde, contează enorm cine emite banii, unde se face decontarea, cât durează și cine controlează infrastructura.

Europa a decis că, dacă finanțele se mută pe blockchain, euro nu trebuie să rămână pe peron.

Cu Pontes, BCE începe să-i construiască linia.

Citește și

• Cum arată viața fără Wi-Fi? În Green Bank, telefoanele fixe și internetul prin cablu fac parte dintr-un prezent care seamănă cu anii ’90
• Cardul tău primește un agent AI: Mastercard și Visa pregătesc cumpărături făcute fără click-ul tău
• Un cercetător NASA a descoperit accidental pe Lună craterul McGetchin, considerat cel mai mare crater nou identificat în Sistemul Solar