- Comisia Europeană avertizează că deficitul de profesori afectează competitivitatea UE.
- Uniunea va avea nevoie de 6,2-7 milioane de specialiști în A.I. până în 2027.
- Aproape 60% dintre angajați vor avea nevoie de competențe în Inteligență Artificială.
- 46% dintre IMM-uri spun că găsesc greu personal calificat.
Ursula von der Leyen primește un nou semnal de alarmă din partea Comisiei Europene. Europa nu duce lipsă doar de ingineri sau programatori, ci și de profesori. În același timp, revoluția Inteligenței Artificiale schimbă radical piața muncii. Executivul european estimează că Uniunea va avea nevoie de până la 7 milioane de oameni cu expertiză în A.I. până în 2027, iar majoritatea angajaților vor trebui să învețe să lucreze cu aceste tehnologii.
Advertisment
De ce spune Comisia Europeană că Europa se confruntă cu o criză a competențelor?
Comisia Europeană avertizează că lipsa forței de muncă afectează deja capacitatea Uniunii de a face față concurenței globale și tranzițiilor digitală și verde.
Educația apare printre cele mai afectate domenii, alături de sănătate, îngrijire pe termen lung, transport, construcții, producție, inginerie și tehnologia informației și comunicațiilor.
Documentul publicat pe 22 iulie arată că aproape jumătate dintre IMM-urile europene, mai exact 46%, spun că le-a fost dificil sau foarte dificil să găsească angajați cu pregătirea necesară în ultimii doi ani.
Situația este agravată de evoluția demografică. Populația activă a Uniunii ar urma să scadă de la 205 milioane de persoane în 2022 la 184 de milioane în 2050, dacă participarea pe piața muncii rămâne neschimbată.
În plus, Europa pierde aproximativ 1,2 milioane de persoane de vârstă activă în fiecare an.
De ce crede Comisia că A.I. va schimba radical piața muncii?
Executivul european estimează că Uniunea Europeană va avea nevoie de aproximativ 6,2-7 milioane de lucrători cu expertiză în inteligență artificială până în 2027.
În același timp, aproximativ 60% dintre angajați vor avea nevoie de competențe în AI pentru a-și putea desfășura activitatea.
Comisia precizează că nu toți vor deveni specialiști în inteligență artificială, ci vor trebui să dobândească abilități adaptate locurilor de muncă transformate de noile tehnologii.
Un alt document al Comisiei arată că aproape 20% dintre companiile europene foloseau deja, în 2025, forme de inteligență artificială generativă.
Totuși, 61% dintre lucrători cred că vor avea nevoie de competențe noi până în 2029, iar numai 15% au beneficiat până acum de pregătire în acest domeniu.
Comisia avertizează că tinerii aflați la început de carieră riscă să fie afectați de încetinirea angajărilor în unele sectoare.
Cum vrea Comisia Europeană să răspundă acestei transformări?
Comisia Europeană consideră că sistemele de educație și formare trebuie adaptate rapid la noile cerințe ale economiei.
Executivul european cere implicarea furnizorilor de educație și formare, a serviciilor publice de ocupare, a angajatorilor și a partenerilor sociali pentru pregătirea angajaților.
Comisia va crea un grup de experți la nivel înalt care va analiza impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii și va elabora scenarii privind evoluția ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană.
Până la sfârșitul acestui an va fi prezentată și o propunere legislativă privind locurile de muncă de calitate, cu noi indicatori care să completeze obiectivele europene pentru 2030 privind ocuparea, competențele și reducerea sărăciei.
În paralel, începe consultarea partenerilor sociali privind integrarea persoanelor cu bariere pe piața muncii. Vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu spune că Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în 2017, cuprinde 20 de principii și a stat la baza unor măsuri precum Garanția europeană pentru copii, Directiva privind salariile minime adecvate și obiectivele sociale stabilite la Summitul de la Porto din 2021 pentru anul 2030.
Partenerii noștri