- YouTube a plătit 24,5 milioane $, iar mare parte din sumă finanțează sala de bal de 200 milioane $ a Casei Albe
- Trump a folosit și fonduri similare din înțelegerile cu Meta și Twitter pentru biblioteca sa prezidențială
- America250, ONG-ul oficial pentru aniversarea SUA, a atras sponsori corporativi importanți din Big Tech și media
- Google rămâne sub presiunea proceselor antitrust privind monopolul pe căutare și publicitate digitală
- Criticii avertizează: donațiile devin noul limbaj al influenței — mai subtil, dar la fel de eficient ca lobby-ul tradițional
Uneori, cea mai sigură cale de a ieși din necazuri nu e prin tribunale, ci printr-o donație generoasă — eventual una care construiește o sală de bal la Casa Albă.
Advertisment
Asta pare să fie noua strategie a Big Tech, care, după ani de conflicte cu Donald Trump, pare să fi descoperit o formă de pace: „caritatea” strategică.
Cea mai recentă mișcare a atras atenția: YouTube a plătit 24,5 milioane de dolari pentru a încheia un proces deschis de Trump și câțiva aliați MAGA în 2021, după suspendarea conturilor sale.
O bună parte din acești bani, potrivit The Verge, nu se pierd în conturi de avocați, ci ajung direct într-un fond destinat construirii unei săli de bal de 900 de locuri la Casa Albă — un proiect evaluat la 200 de milioane de dolari.
„Dacă o privești cinic, YouTube a plătit cam 11% din costul total al sălii”, a scris jurnalista Tina Nguyen, autoarea investigației.
Când balul e o strategie de PR
La prima vedere, noua sală de bal pare un gest simbolic, un cadou arhitectural adus Casei Albe pentru aniversarea a 250 de ani de la independența SUA.
Dar contextul e mai interesant: proiectul este finanțat exclusiv din fonduri private, iar printre primii donatori apar nume familiare din Big Tech și Hollywood.
În spatele acestui val de generozitate se află fundația America250, un ONG creat de Congres, dar care s-a transformat într-o veritabilă „carte de vizită” pentru companiile care vor să rămână în grațiile administrației.
Printre sponsorii afișați la intrarea în sediul său din Washington se numără Amazon, Netflix, Disney, Paramount, Sony, Universal Studios și chiar Oracle.
Coincidență sau nu, mai multe dintre aceste companii au fuziuni sau reglementări sensibile pe masa guvernului Trump.
De la sancțiuni la dans
Pentru Big Tech, momentul e unul delicat. Administrația Trump continuă să preseze giganții digitali cu procese antitrust și anchete privind monopolul.
Google, de exemplu, a fost deja declarată monopolistă pe piața căutărilor și a publicității digitale. În prezent, se află în faza în care un tribunal decide ce părți ale companiei ar putea fi separate sau vândute.
„Amenințarea e mereu acolo”, a declarat pentru The Verge un lobbyist republican. „E ca un pistol pe masă: știi că e încărcat, dar nu știi dacă va fi folosit.”
În acest context, o donație de câteva milioane de dolari către o cauză prezidențială pare o investiție cu risc scăzut.
Pe scurt: mai bine sponsorul balului, decât invitatul la anchetă.
O filantropie cu beneficii colaterale
În spatele cifrelor, mecanismul e clar: cazurile împotriva giganților tech merg înainte, dar în plan politic, lucrurile pot fi… netezite.
Trump însuși a direcționat fondurile din alte înțelegeri — 10 milioane de la Twitter și 25 de milioane de la Meta — către biblioteca sa prezidențială.
YouTube e doar ultimul care contribuie, în mod indirect, la arhitectura moștenirii sale.
„Toată lumea e fericită. Trump e fericit, reclamanții sunt fericiți,” a declarat avocatul John P. Coale, care a intermediat înțelegerile.
„Și, probabil, și contribuabilii sunt fericiți — măcar nu plătesc ei pentru sala de bal.”
America250 — patriotism cu gust de lobby
Între timp, America250 a devenit locul unde „filantropia corporativă” se amestecă subtil cu politica.
Oficial, organizația are rolul de a coordona celebrările din 2026, dar în practică funcționează ca o tribună de vizibilitate pentru companii care vor să fie văzute ca partenere „ale Americii”.
Un lobbyist republican, citat sub anonimat, a spus-o direct:
„E mai ușor să cumperi bilete la un bal aniversar decât să te trezești cu DOJ la ușă.”
Big Tech, între etică și supraviețuire
Pe hârtie, nu există ilegalități: toate donațiile sunt deductibile fiscal și trec prin fundații nonprofit.
Dar în practică, granița dintre caritate și lobby devine tot mai fină.
„Administrația Trump e plină de loialiști anti-Big Tech”, avertizează un alt consilier. „Cine nu e prieten, riscă să fie exemplu.”
Pe termen scurt, aceste gesturi pot cumpăra liniște. Pe termen lung, ele arată cum relațiile publice au devenit o formă de protecție juridică.
De ce contează această poveste
Dincolo de ironie, fenomenul ridică o întrebare serioasă:
Ce se întâmplă când companiile încearcă să cumpere simpatie politică prin „filantropie” — iar președintele transformă aceste donații în monumente personale?
Sala de bal e doar un exemplu, dar modelul ar putea deveni precedentul unei noi economii a influenței: una în care marile corporații nu finanțează partide, ci „visurile” liderilor care le reglementează.
Citește și
- Cum să scrii încât să nu pară că ești bot? „Sindromul imBOTstorului” devine noul semn al suspiciunii
- ChatGPT îți face playlistul pe Spotify
- Google, forțat să dea drumul la Play Store. Curtea Supremă îi taie monopolul asupra plăților din aplicații
Partenerii noștri