- Climate TRACE, cofondat de Al Gore, a lansat un instrument AI care urmărește particulele fine în 2.500 de orașe
- Baza de date monitorizează peste 660 de milioane de active, dintre care 137.095 pentru PM2.5
- Hărțile scot în evidență 3.937 de „super-emițători” — surse industriale cu impact disproporționat
- Sateliții și senzorii oferă actualizări lunare, cu un decalaj de doar două luni
- Poluarea cu PM2.5 e asociată cu 8,1 milioane de decese anual, iar peste 1,6 miliarde de oameni trăiesc sub influența ei
Fostul vicepreședinte american Al Gore nu s-a mulțumit cu prezentări PowerPoint despre schimbări climatice. Pe 24 septembrie 2025, organizația pe care a cofondat-o, Climate TRACE, a scos la lumină un instrument care transformă sateliții și inteligența artificială în detectivi ecologici.
Noua platformă monitorizează poluarea cu particule fine (PM2.5) din 137.095 de surse industriale și le scoate la tablă pe cele mai nocive: 3.937 de „super-emițători”. Totul e vizibil pe hărți interactive pentru peste 2.500 de orașe, unde utilizatorii pot urmări plumele de fum exact ca prognoza meteo.
În spatele scenei, Climate TRACE are o bază colosală: peste 660 de milioane de active din toată lumea, monitorizate pentru emisii de gaze cu efect de seră și acum extinse către poluanți precum PM2.5.
Sateliți, senzori și AI: o rețetă de supraveghere globală a poluării
Cum funcționează? Aproximativ 300 de sateliți fac echipă cu 30.000 de senzori la sol. Modelele AI pun piesele cap la cap și reconstituie traseul particulelor microscopice, de la coșurile de fum până la cartierele unde oamenii respiră.
Începând din martie 2025, Climate TRACE publică date lunar, cu un decalaj de aproximativ 60 de zile — o viteză considerabil mai mare decât raportările oficiale, care de obicei ajung cu ani întârziere.
Carnegie Mellon intră în joc cu hărți noi de particule fine
Proiectul a prins contur alături de Carnegie Mellon University – CREATE Lab, care aduce experiența academică în analiza datelor de poluare. Colaborarea face ca platforma să nu fie doar un instrument de activism, ci și unul validat științific.
„Oamenii știu că fumul e periculos, dar acum pot vedea exact cine îl produce și unde ajunge”, explică Gore, mizând pe faptul că vizualizările ușor de înțeles vor deveni la fel de banale precum prognoza vremii.
PM2.5: un ucigaș invizibil cu milioane de victime
Particulele PM2.5 sunt suficient de mici încât să treacă direct în sânge. Rezultatul: infarct, accidente vasculare, boli respiratorii cronice și chiar riscuri crescute de Alzheimer sau diabet.
Conform raportului State of Global Air 2024, poluarea aerului a provocat 8,1 milioane de decese doar în 2021. Un studiu din The BMJ estimează că arderea combustibililor fosili este responsabilă de 5,13 milioane de decese anual.
În același timp, un raport recent arată că 1,6 miliarde de oameni trăiesc la mică distanță de mari surse industriale de PM2.5.