- Misiunea europeană ACES duce în spatiu PHARAO, un ceas atomic ultraprecis.
- Ceasul ar trebui să se decalieze cu doar o secunda în 300 de milioane de ani.
- Cercetătorii verifică teoriile relativității ale lui Einstein.
- Ceasul va fi instalat în exteriorul ISS și vă fi controlat de la Toulouse.
Misiunea europeană ACES urmează să părăsească Pământul azi, 21 aprilie spre Stația Spațială Internațională. La bord: PHARAO, un ceas atomic ultra-precis.
Advertisment
Ce este acest „ceas“ ultra precis?
Este un ceas care nu ar trebui să se decaleze cu mai mult de o secundă în 300 de milioane de ani! PHARAO (pentru Project for Clock Cooling of Atoms in Orbit, fără legătură cu Egiptul antic) se pregătește să ajungă în spațiu ca parte a misiunii europene ACES ( Atomic Clock Ensemble in Space ).
Setul urmează să fie lansat astăzi pentru a fi amplasat în afara modulului european Columbus al Stației Spațiale Internaționale (ISS). PHARAO va deveni astfel primul ceas cu atomi de cesiu răciți pe orbită în jurul Pământului și integrați într-o rețea de comparație de timp.
Pentru a-și atinge acuratețea de 10 -16, PHARAO implementează principii avansate de fizică. Printre acestea, manipularea și răcirea atomilor prin laser, a căror descoperire i-a adus lui Claude Cohen-Tannoudji, de la laboratorul Kastler-Brossel, Premiul Nobel pentru Fizică în 1997.
Care este scopul acestui experiment?
În principal, testarea teoriilor relativității lui Einstein, care au schimbat profund lumea fizicii la începutul secolului al XX-lea. Ele au demonstrat de fapt importanța cadrului de referință în care se fac măsurătorile de timp și influența gravitației asupra acestor măsurători. Astfel, în comparație cu solul, timpul trece mai repede la bordul ISS datorită distanței mai mari față de centrul Pământului (teoria generală a relativității), dar trece mai lent datorită vitezei orbitale a ISS (teoria relativității restrânse).
Conform teoriei relativității restrânse (1905), timpul și spațiul nu sunt absolute, ci depind de mișcarea observatorului. Teoria generală a relativității (1915) integrează gravitația în teoria specială a relativității și o descrie nu ca o forță, ci ca o curbură a spațiului-timp.
PHARAO va permite studierea spațiu-timpului folosind date din comparații ale diferitelor ceasuri de la sol dezvoltate în laboratoare din diferite țări ale lumii.
Ce rol are CNES în misiunea PHARAO?
CNES este antreprenorul principal pentru PHARAO. Integrarea și testarea modelului de zbor PHARAO a avut loc la Centrul Spațial Toulouse. CNES este implicat de asemenea în experimentul ACES prin CADMOS ( Centrul de Suport pentru Dezvoltarea Activităților Microgravitaționale și Operațiunilor Spațiale ), care proiectează, dezvoltă și monitorizează experimente științifice și tehnologice desfășurate în microgravitație.
Odată ce sistemul ACES este atașat la ISS, inginerii CADMOS vor opera acest experiment dedicat măsurării timpului de la Toulouse.
Partenerii noștri