- Stanford a creat un implant cerebral care decodează vorbirea interioară în timp real
- Acuratețea actuală: 74% în interpretarea gândurilor nerostite
- Funcționează prin detectarea fonemelor și transformarea lor în propoziții
- Include o parolă mentală pentru a proteja confidențialitatea gândurilor
- Este parte a unei tendințe globale de dezvoltare a interfețelor creier-computer pentru comunicare
O echipă de la Stanford University a dezvoltat primul implant cerebral capabil să decodeze discursul interior, acele cuvinte pe care le auzim doar în mintea noastră, și să le transforme în propoziții rostite de un sistem A.I.
E o veste uriașă pentru persoanele cu paralizie severă, care nu pot vorbi nici măcar prin mișcări involuntare ale gurii.
Până acum, implanturile se bazau pe semnalele generate atunci când cineva încearcă să vorbească. Acum, noua tehnologie sare peste etapa de mișcare și merge direct la semnalul mental, acolo unde cuvintele iau naștere.
74% acuratețe în timp real
Patru voluntari afectați de ALS sau accident vascular cerebral au participat la testele clinice. Fiecare a primit un implant din proiectul BrainGate în zona creierului care controlează vorbirea.
AI-ul a fost „învățat” să recunoască foneme, sunetele de bază din vorbire, și să le asambleze în propoziții. Rezultatul? 74% acuratețe în timp real, suficient de bun pentru a menține o conversație clară, fără ca pacientul să obosească sau să scoată sunete neintenționate.
„Putem ajunge la o comunicare fluentă, rapidă și confortabilă, doar prin gândire”, spune neurochirurgul Frank Willett, implicat în proiect.
Parola mentală: „chitty chitty bang bang”
Un detaliu neașteptat al studiului: implantul a detectat și gânduri pe care participanții nu intenționau să le comunice, de exemplu, cifrele numărate în minte. Asta a ridicat problema confidențialității.
Soluția? O parolă mentală. Dispozitivul decodează doar dacă utilizatorul își imaginează fraza „chitty chitty bang bang”. Testele au arătat că această „cheie” blochează cu succes accesul în 98% din cazuri. Practic, e ca și cum ai avea un buton „mute” în creier… pe care doar tu îl poți apăsa.
O privire spre viitor
Această cercetare vine într-un context mai larg, cu investiții majore în Brain-Computer Interfaces, de la giganți tehnologici precum OpenAI (proiectul Merge) și Neuralink al lui Elon Musk, până la consorții academice.
Deocamdată, implantul Stanford este un prototip, dar promisiunea e clară: un viitor în care gândurile pot deveni cuvinte, chiar și atunci când corpul nu poate vorbi.