Summitul climatic COP30 începe la Belém, în Amazon. 198 de țări trebuie să-și actualizeze planurile pentru limitarea încălzirii globale sub 1,5°C, conform Acordului de la Paris

• Încălzirea globală amenință viitorul societăților și biodiversitatea.
• ONU cere o acțiune imediată pentru limitarea încălzirii globale.
• Doar 101 țări au depus planurile climatice înainte de COP30.
• Țările sărace cer 1,3 trilioane de dolari pe an pentru tranziție.

Summitul pentru climă, COP30, începe mâine la Belém, în Amazon, și se va desfășura până pe 21 noiembrie. 198 de țări își vor revizui angajamentele asumate prin Acordul de la Paris.

Din secolul al XIX-lea, temperatura medie a Pământului a crescut cu 1,3°C. Oamenii de știință au stabilit definitiv că această creștere se datorează activităților umane care consumă combustibili fosili (cărbune, petrol și gaze). Este o încălzire fără precedent ca viteză, care amenință viitorul societăților umane și biodiversitatea.

De ce este atât de important summitul COP30?

Summitul de la Belém este crucial pentru viitorul Acordului de la Paris, semnat în 2015. Cele 198 de state participante trebuie să prezinte planuri naționale actualizate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru menținerea încălzirii globale sub pragul de 1,5°C până în anul 2100.

Până pe 7 noiembrie, doar 101 țări au trimis aceste planuri, potrivit Climate Tracker. Dintre ele, doar Norvegia și Regatul Unit au strategii compatibile cu obiectivul de 1,5°C.

Între timp, emisiile globale au atins un nou record: 55 miliarde de tone de CO₂ în 2023. Concentrațiile de dioxid de carbon din atmosferă sunt cele mai mari din istorie.

COP30 trebuie să readucă speranța într-un proces climatic care pare în impas.

Care sunt principalele provocări financiare discutate la Belém?

La COP29, desfășurat în Azerbaidjan, marile economii și Uniunea Europeană au promis cel puțin 300 de miliarde de dolari anual, până în 2035, pentru sprijinirea statelor vulnerabile la schimbările climatice.

La COP30, țările emergente solicită un angajament financiar mult mai mare: 1,3 trilioane de dolari pe an, necesari pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Gaïa Febvre, de la Climate Action Network France, avertizează că multe dintre aceste fonduri sunt acordate sub formă de împrumuturi, nu ca ajutoare directe, ceea ce agravează criza datoriilor în țările în curs de dezvoltare.

Laurent Fabius, arhitectul Acordului de la Paris, transmite un mesaj clar: „Timpul pentru noi obiective a trecut – acum trebuie să livrăm.”

Este o confruntare între promisiuni și realitate financiară, iar credibilitatea țărilor dezvoltate este în joc.

Ce teme noi aduce COP30?

Summitul de la Belém are o miză dublă: ecologică și socială. Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva își dorește ca Amazonul și popoarele indigene să fie în centrul negocierilor.

ONU recunoaște că fără participarea comunităților indigene, obiectivele climatice nu pot fi atinse.

O altă temă majoră este reducerea emisiilor de metan, un gaz cu efect de seră de 30 de ori mai puternic decât CO₂. Aproximativ 100 de țări s-au angajat să reducă emisiile de metan încă din 2021, la COP26 de la Glasgow.

Franța a redus deja emisiile de metan cu 26% între 1990 și 2023, însă alte state, precum Noua Zeelandă, își reduc ambițiile.

Summitul COP30 de la Belém arată că lupta împotriva schimbărilor climatice nu s-a încheiat. Poate că abia acum începe cu adevărat.