- Vorbitul mai multor limbi reduce de 2,17 ori riscul de îmbătrânire accelerată
- Studiul include 86.149 de participanți din 27 de țări europene
- Efectul este cumulativ: fiecare limbă adaugă protecție suplimentară
- Modelul AI a estimat vârsta biologică folosind factori medicali, cognitivi și sociali
- Rezultatele pot influența viitoare strategii de sănătate publică și politici educaționale
Vorbitul a două, trei sau chiar mai multe limbi ar putea avea un efect surprinzător asupra organismului: încetinește îmbătrânirea biologică.
Aceasta este concluzia unui studiu amplu publicat în Nature Aging, în care cercetătorii au analizat peste 86.000 de europeni folosind un „ceas de vârstă biocomportamentală” bazat pe AI. Iar rezultatul este greu de ignorat: persoanele care vorbesc cel puțin o limbă străină au de 2,17 ori mai puține șanse să prezinte semne de îmbătrânire accelerată comparativ cu monolingvii.
Pe scurt, mintea multilingvă pare să aibă propriul ei sistem de protecție anti-aging.
Cine sunt cercetătorii și de ce este studiul atât de solid
La proiect au lucrat echipe din Trinity College Dublin, Latin American Brain Health Institute (BrainLat) și Basque Center on Cognition, Brain and Language — instituții cunoscute pentru cercetări în domeniul sănătății cerebrale.
Datele provin din sondaje naționale desfășurate în 27 de țări europene, ceea ce conferă studiului o robustețe rar întâlnită în investigațiile despre îmbătrânire, deseori limitate la eșantioane mici sau cohorte clinice.
Cum au măsurat oamenii de știință “vârsta biologică” cu ajutorul AI
În loc să se bazeze pe markerii clasici ai sănătății, echipa a folosit un model AI care generează un indicator numit biobehavioral age gap (BBAG) — practic, diferența dintre vârsta ta reală și cea „estimată” de corpul și comportamentul tău.
Modelul integrează:
- tensiunea arterială, diabet, probleme de somn, pierderi senzoriale;
- activitate fizică, funcție cognitivă, nivel educațional, autonomie;
- factori sociali și stil de viață.
Dacă BBAG este negativ, îmbătrânești „mai tânăr” decât media. Dacă e pozitiv — ai un ritm accelerat.
Iar în acest cadru, multilingvismul a funcționat ca un fel de amortizor biologic: în analizele transversale și longitudinale, cei care vorbesc mai multe limbi au prezentat un ritm mai lent de declin.
Când au fost publicate rezultatele și cum le interpretează autorii
Studiul a fost publicat în noiembrie 2025, iar autorii nu se feresc să discute implicațiile.
- Dr. Agustín Ibáñez, autor principal:
„Multilingvismul activează rețele cerebrale implicate în memorie, atenție și control executiv — mecanisme care, în timp, par să crească reziliența biologică.” - Dr. Lucia Amoruso, coautoare:
„Am descoperit un efect cumulativ: fiecare limbă în plus adaugă un strat suplimentar de protecție.” - Dr. Hernán Hernández, BrainLat:
„Este o intervenție culturală, socială și cognitivă care nu costă mult și poate fi adoptată la nivel de populație.”
De ce contează acest lucru pentru sănătatea publică
Rezultatele deschid o discuție importantă: dacă învățarea limbilor străine are efecte directe asupra îmbătrânirii sănătoase, atunci multilingvismul nu mai este doar un avantaj cultural — ci un instrument de prevenție.
Există deja numeroase dovezi că activitățile care solicită creierul (muzică, studiu, lectură) pot amâna declinul cognitiv. Însă faptul că limbile pot influența nu doar creierul, ci și parametrii biologici ai îmbătrânirii, la scară populațională, reprezintă o perspectivă complet nouă.
Desigur, studiul arată correlație, nu cauzalitate pură. Într-un viitor ideal, cercetătorii vor urma persoane nou-bilingve în timp pentru a vedea dacă efectul poate fi replicat experimental.