• Exercițiile mentale zilnice timp de 10 săptămâni au crescut nivelul de acetilcolină cu 2,3% la adulți peste 65 de ani
• Efectul echivalează cu anularea unui deceniu de declin cerebral legat de vârstă
• Studiul a fost realizat la McGill University și publicat în JMIR Serious Games
• Schimbarea a fost observată doar în grupul care a urmat antrenamente cognitive intensive, nu în cel care a jucat jocuri casual
• Descoperirea oferă dovezi biologice că mintea poate fi antrenată ca un mușchi – și că efortul mental are efecte reale asupra creierului

Se pare că și creierul are nevoie de abonament la sală. Un nou studiu realizat la McGill University arată că exercițiile mentale regulate — nu Sudoku-ul de duminică, ci antrenamente cognitive serioase — pot reactiva un mecanism chimic care încetinește odată cu vârsta.

Cercetarea, publicată în JMIR Serious Games și finanțată de National Institutes of Health (NIH), a arătat că adulții de peste 65 de ani care au făcut 30 de minute de exerciții mentale pe zi timp de 10 săptămâni au înregistrat o creștere cu 2,3% a nivelului de acetilcolină — substanța care ajută neuronii să comunice între ei și care scade treptat odată cu îmbătrânirea.

„Este ca și cum am fi întors ceasul înapoi cu aproximativ 10 ani”, a spus dr. Étienne de Villers-Sidani, neurolog la McGill și coordonatorul studiului.

Cum s-a desfășurat „maratonul mental”

Cercetătorii au recrutat 92 de voluntari cu vârste peste 65 de ani, toți sănătoși din punct de vedere cognitiv. Jumătate dintre ei au făcut antrenamente mentale prin platforma BrainHQ – un program care testează viteza de reacție, atenția și memoria vizuală.

Cealaltă jumătate a fost grupul de control, care a petrecut același timp jucând jocuri obișnuite – Solitaire, Candy Crush, genul de distracție relaxată care nu pune mare presiune pe creier.

Diferența a fost clară: doar participanții din grupul BrainHQ au arătat creșteri semnificative în nivelul de acetilcolină, măsurate prin scanări PET în regiuni precum cortexul cingulat anterior și hipocampul, ambele cruciale pentru luarea deciziilor și memorie.

„Nu mă așteptam să vedem o schimbare măsurabilă, dar rezultatele au fost clare”, a spus Villers-Sidani.

Când creierul devine un mușchi

Pentru comparație, o creștere de 2,3% în acetilcolină poate părea minoră, dar e echivalentul anulării unui deceniu de declin chimic natural.

„Avem un declin mediu de 2,5% per deceniu în acea zonă a creierului. Așa că da, efectul este mic, dar extrem de relevant biologic”, a explicat cercetătorul.

Dr. Michael Hasselmo, director al Centrului de Neuroștiințe de la Boston University, care nu a participat la studiu, a spus că rezultatele l-au convins să-și reconsidere propria rutină:

„A fost suficient de convingător încât să mă gândesc serios că ar trebui să încep și eu antrenamente cognitive.”

Hasselmo a adăugat că acetilcolina nu doar transmite mesaje între neuroni, ci „modifică modul în care aceștia se comportă”, influențând atenția, învățarea și memoria.

De ce contează: un pas spre prevenirea Alzheimerului

Nivelurile scăzute de acetilcolină sunt un semn distinctiv al bolilor neurodegenerative, inclusiv Alzheimer. Primele tratamente pentru această boală s-au bazat exact pe creșterea nivelului acestui neurotransmițător, dar cu efecte limitate.

Acum, faptul că un program de exerciții mentale poate produce o creștere similară — natural, fără medicamente — oferă o nouă perspectivă: creierul nu este un sistem rigid, ci unul care poate fi „reprogramat” prin stimulare constantă.

„E prima dovadă clară la oameni că antrenamentul mental poate produce o schimbare chimică reală în creier”, spune Villers-Sidani.

În loc de pastile, puzzle-uri?

Echipa de la McGill subliniază că rezultatele nu transformă BrainHQ într-o soluție miraculoasă, dar oferă o direcție clară. „Nu putem spune că acest tip de antrenament previne Alzheimerul”, avertizează Villers-Sidani, „dar arată că ne putem influența direct biologia cerebrală.”

Pe scurt: exercițiul mental nu doar „menține creierul activ” – chiar îl schimbă.

Așa că data viitoare când cineva îți spune că pierzi vremea cu jocuri de logică, răspunsul corect ar putea fi: „De fapt, îmi regenerez neurotransmițătorii.”

Citește și

• Volvo îți dă curent gratis. Un an de încărcare acasă pentru noile mașini electrice, în parteneriat cu Vattenfall
• OpenAI lansează ChatGPT Atlas – un browser cu A.I. integrat care vrea să vorbești cu internetul
• Sora 2 de la OpenAI, între inovație și haos. Un studiu arată că A.I.-ul poate fabrica deepfake-uri credibile la cerere