• Studiul a analizat 672 de cercetări între 1920 și 2023
• Doar 8% au implicat oameni, restul, animale sau camere goale
• Unele tehnologii produc ozon și formaldehidă, substanțe toxice
• Doar 14 studii au verificat efectele secundare
• Experții cer teste clinice și reguli clare înainte de folosirea pe scară largă

Când cumperi un purificator de aer, te gândești că faci o investiție în sănătate. Dar un studiu nou, publicat în Annals of Internal Medicine, arată că realitatea e mult mai complicată: majoritatea acestor dispozitive nu au fost testate pe oameni, iar despre efectele secundare știm foarte puțin.

Echipa de la University of Colorado Anschutz Medical Campus, alături de alte instituții americane, a analizat aproape 700 de studii publicate între 1920 și 2023. Concluzia? Doar 8% au implicat participanți umani, restul fiind realizate pe animale sau în încăperi goale.

Ce au descoperit cercetătorii

Dispozitivele evaluate includ filtre HEPA, radiații UV, procese pe bază de plasmă sau filtre cu nanomateriale. Toate promit reducerea microbilor din aer – dar promisiunile nu sunt susținute cu suficiente date.

• Din 44 de studii pe fotocataliză, doar unul a verificat impactul asupra oamenilor.
• Din 35 de studii pe plasmă, niciunul nu a implicat oameni.
• Din 43 de studii pe nanomateriale, din nou, zero teste clinice.

Mai grav, doar 14 din 112 studii au verificat dacă aceste tehnologii produc substanțe nocive precum ozon sau formaldehidă.

„În cazul medicamentelor, testele de siguranță sunt obligatorii. Pentru aceste aparate, încă nu există o regulă clară”, avertizează Lisa Bero, coautoare a cercetării.

De ce contează

Pandemia de COVID-19 a arătat cât de important e aerul curat în școli, spitale și birouri. Nu e de mirare că piața purificatoarelor de aer a explodat. Dar, potrivit Scientific American, unele tehnologii riscă să facă mai mult rău decât bine dacă eliberează chimicale toxice.

„Consumatorii trebuie să fie atenți la promisiuni. Fără teste pe oameni, nu putem ști cât de eficiente sau sigure sunt aceste dispozitive”, Amiran Baduashvili, coordonatorul studiului.

Cercetătorii cer reguli mai stricte și teste standardizate

Cercetătorii cer teste standardizate și studii clinice, înainte ca aceste dispozitive să fie instalate la scară largă. Altfel, riscăm să ne trezim cu clase de elevi și saloane de spital „tratate” cu ozon sau formaldehidă, în loc de aer curat.

Citește și

• WhatsApp îți spune cum să scrii cu A.I. pe iOS
• China trimite un A.I. în spațiu ca să ajute taikonauții la spacewalk-uri
• Bill Gates finanțează un premiu de 1 milion de dolari pentru echipa care revoluționează tratarea Alzheimer prin A.I.