- Raportul intern arată că mulți studenți lipsesc de la cursuri, dar obțin note mari datorită inflației academice
- Doar o treime dintre studenți se simt liberi să exprime opinii controversate în clasă
- Profesorii denunță o cultură a tăcerii și conformismului, accentuată de teama de judecată și de presiunea notelor
- Harvard încearcă să contracareze fenomenul prin prezență obligatorie, reguli anti-distragere și întrebări de admitere axate pe gândire critică
- Criza reflectă o tendință mai largă în educația americană: performanță fără implicare și dialog
Un raport intern realizat de Classroom Social Compact Committee (CSCC) și publicat la începutul anului 2025 a generat o dezbatere aprinsă în campusul Universității Harvard.
Documentul, semnat de șapte profesori din cadrul Facultății de Arte și Științe, descrie o realitate neașteptată: mulți studenți nu mai participă la cursuri, nu fac lectura obligatorie, dar continuă să obțină note foarte mari.
Comitetul avertizează că această cultură academică — marcată de absenteism, inflația notelor și reticența față de dialog — afectează însăși misiunea universității: formarea gândirii critice și a schimbului liber de idei.
„Studenții sunt tot mai puțin dispuși să se implice în conversații provocatoare și preferă siguranța ideologică a propriilor bule”, se arată în raport, citat de Harvard Magazine.
Când excelența devine confort
Fenomenul nu e nou, dar s-a amplificat în ultimul deceniu. David Laibson, profesor de economie și co-președinte al comitetului, spune că „procrastinarea și supraîncărcarea programului au caracterizat învățarea la Harvard de generații, dar acum lipsa implicării e mai vizibilă și mai periculoasă”.
Unul dintre motivele evidente este digitalizarea. Mulți studenți preferă să urmărească înregistrările cursurilor online în loc să participe fizic. „Dacă pot lua o notă bună fără să merg, de ce aș merge?”, se întreabă Omosefe Noruwa, studentă la medicină, citată de The New York Times.
În plus, profesorii constată o teamă tot mai mare de a vorbi în public. Mulți studenți evită să își exprime opiniile de frica reacțiilor colegilor sau a eventualelor repercusiuni în evaluare.
Tăcerea din amfiteatre: între teamă și conformism
Raportul arată că doar o treime dintre studenții Harvard se simt complet liberi să exprime opinii controversate în clasă — un declin semnificativ față de anii anteriori. Profesorii leagă această tendință de climatul politic polarizat și de percepția că o opinie diferită ar putea fi penalizată social sau academic.
„Este o cultură a precauției, nu a gândirii critice”, afirmă Hopi Hoekstra, decanul Facultății de Arte și Științe. „Am ajuns în punctul în care dezbaterea, adică exercițiul central al educației liberale, este evitată din frică.”
Această tăcere are efecte și asupra performanței intelectuale. Discuțiile de curs devin previzibile, iar schimbul real de idei — esențial într-o universitate de elită — se reduce la un exercițiu formal.
Inflația notelor și iluzia performanței
Un alt simptom al problemei este creșterea spectaculoasă a notelor. În 2015, circa 40 % dintre evaluări primeau calificativul „A”; în 2025, proporția a ajuns la aproximativ 60 %, potrivit Amandei Claybaugh, decanul educației universitare.
„Studenții sunt foarte preocupați de viitorul lor, iar profesorii, empatici, fac cursurile mai puțin stresante”, explică Claybaugh. În paralel, teama de evaluări negative din partea studenților îi determină pe profesori să fie mai indulgenți.
Rezultatul? Mulți tineri ajung să se concentreze pe activități extracurriculare — cluburi, proiecte, stagii — în timp ce procesul educațional real este marginalizat.
„Când toată lumea primește note mari, studenții caută alte moduri de a se diferenția. De aici obsesia pentru CV-uri perfecte și orare imposibile”, explică raportul CSCC.
Cum încearcă Harvard să schimbe direcția
În urma raportului, Harvard a început să implementeze o serie de măsuri concrete:
- Prezență obligatorie la anumite cursuri și limitarea suprapunerilor de orar;
- Zone „device-free” în amfiteatre, pentru a reduce distragerile digitale;
- Reguli de confidențialitate în clasă, astfel încât opiniile exprimate să nu fie expuse în afara discuțiilor academice;
- O nouă întrebare în aplicația de admitere: „Descrie un moment în care ai fost în dezacord cu cineva” — menită să testeze deschiderea intelectuală a candidaților.
„Când ridici ochii din ecran și începi să asculți activ, înveți altfel — și mai mult”, le-a spus Laibson studenților din cursul său Principles of Economics, unde primele rânduri ale sălii poartă inscripția „DEVICE-FREE SECTION”.
În căutarea sensului pierdut al educației
Raportul Harvard este și un simptom al unei crize mai largi în învățământul american. În universități publice, absenteismul crește pentru că studenții lucrează; în cele private, ca Harvard, pentru că performanța academică a devenit aproape garantată.
Profesorii avertizează că miza nu este doar disciplinară, ci existențială: „Dacă studenții nu mai vin la cursuri și nu mai discută idei dificile, atunci ce mai înseamnă educația superioară?”, întreabă Laibson.
Chiar și unii studenți admit că sistemul i-a împins spre multitasking cronic. „Am fost antrenați încă din liceu să facem totul — activități, note, voluntariat. E greu să încetinești când ajungi aici”, spune Joshua Schultzer, student în anul al doilea.
Pentru Harvard, provocarea nu mai este să selecteze cei mai inteligenți studenți, ci să îi reconecteze la sensul învățării.