- Peste 7.000 de adolescenți europeni au participat la studiul Google–Livity despre viitorul digital
- 40% folosesc zilnic AI, iar 81% cred că le stimulează creativitatea
- Relația cu părinții în privința siguranței online se estompează după vârsta de 16 ani
- YouTube este principalul instrument de învățare informală: 3 din 4 tineri îl folosesc pentru educație
- Generația Z nu vrea o lume fără tehnologie, ci una în care tehnologia servește echilibrului și curiozității umane
Pentru tinerii de azi, viața fără Wi-Fi e la fel de greu de imaginat ca o lume fără telefoane mobile pentru generațiile anterioare.
Un nou raport publicat de Google și agenția de consultanță Livity, intitulat „The Future Report”, oferă o imagine clară — și surprinzător de matură — despre cum văd adolescenții tehnologia.
Cercetarea a inclus 7.000 de tineri între 13 și 18 ani din Irlanda, Polonia, Grecia, Spania, Italia, Franța și Suedia.
Rezultatul? O generație conectată, curioasă, dar tot mai atentă la limitele lumii digitale.
„Ei nu doar folosesc tehnologia — o modelează, o pun sub semnul întrebării și o integrează în propriile valori”, a spus Mindy Brooks, directoarea Google pentru Kids & Families, într-o declarație pentru Google Blog.
AI-ul: de la temă la inspirație
Inteligența artificială e deja parte din viața cotidiană a tinerilor europeni.
96% dintre adolescenții de 16–18 ani au folosit AI în ultimul an, iar 40% o folosesc zilnic sau aproape zilnic.
De ce? Pentru că o consideră un instrument de creativitate, eficiență și descoperire:
- 81% spun că îi ajută să devină mai creativi;
- 65% o folosesc pentru idei noi și soluții rapide;
- 47% spun că îi ajută să înțeleagă concepte dificile.
Totuși, tinerii nu cad în capcana „AI știe tot”. „AI-ul e bun, dar nu trebuie să gândească pentru tine”, spune Jack, 17 ani, Irlanda.
Mulți consideră că școala nu ține pasul: 28% afirmă că profesorii lor interzic utilizarea instrumentelor AI, deși recunosc utilitatea acestora.
„Ar trebui să învățăm cum să-l folosim corect, nu să ne prefacem că nu există”, adaugă Ali, 18 ani, Suedia.
De la „mamă, pot să instalez asta?” la independență digitală
Adolescenții recunosc că au nevoie de îndrumare — dar nu oricând.
În primii ani de liceu, 54% dintre tinerii de 13–15 ani spun că se bazează pe părinți pentru sfaturi despre siguranța online.
La 16–18 ani, procentul scade drastic la 19%.
În schimb, crește influența prietenilor (12%) și a profesorilor (9%), ceea ce sugerează că perioada optimă pentru a forma obiceiuri sănătoase online e înainte de adolescența târzie.
Google amintește că soluții precum YouTube Supervised Experience pot ajuta părinții să ofere îndrumare subtilă, fără a limita autonomia copiilor.
YouTube, sala de clasă globală
Dacă manualele se prăfuiesc, e pentru că YouTube a devenit noua bibliotecă digitală a adolescenților.
74% dintre respondenți au spus că folosesc platforma pentru a învăța ceva nou — fie pentru școală, fie din curiozitate personală.
„Pe YouTube aflu cum gândesc alți oameni, din alte culturi. Îți dai seama că lumea nu se reduce la ce vezi în jurul tău”, povestește Lia, 18 ani, Spania.
Pentru Szymon, 17 ani, Polonia, platforma e o fereastră spre idei: „Acolo descopăr artiști, oameni de știință, gânditori. E locul unde învăț fără să simt că învăț.”
Astfel, YouTube devine mai mult decât divertisment — e o platformă de descoperire culturală și formare personală.
Tinerii vor echilibru, nu evadare digitală
Deși generația Z trăiește online, raportul arată că tinerii europeni nu se lasă dominați de ecrane.
55% spun că verifică întotdeauna dacă informațiile sunt de încredere, iar aproape jumătate le compară cu alte surse.
„AI-ul e mai bun ca noi în multe privințe”, spune Martino, 16 ani, Italia, „dar nu trebuie să-i cedăm sarcinile care ne fac umani.”
Această conștientizare transformă generația Z într-un public digital mai responsabil decât mulți adulți cred. Pentru ei, tehnologia nu e un refugiu, ci un instrument — iar echilibrul devine noul ideal.
De ce contează această cercetare
Raportul Future Report nu e doar un sondaj despre obiceiuri digitale. E o radiografie a unei generații care va modela inovația tehnologică a următorului deceniu.
Rezultatele indică o direcție clară: tinerii vor tehnologie incluzivă, etică și umană, care să le ofere libertate, dar și protecție.
„Tehnologia ar trebui să ne deschidă lumea, nu să o îngusteze”, concluzionează autorii studiului.