Cum ajungem să avem „iubiți” chatboți. Surprizele unui studiu MIT

Un nou studiu realizat la MIT Media Lab arată că tot mai mulți oameni ajung să dezvolte relații emoționale cu chatboți, deși nu asta intenționau la început.

Cercetătorii au analizat 1.506 postări din comunitatea Reddit r/MyBoyfriendIsAI (peste 27.000 de membri) și au descoperit că doar 6,5% dintre utilizatori și-au dorit în mod explicit un partener virtual.

Restul? Au pornit de la o conversație banală, un proiect creativ sau o întrebare practică și, pas cu pas, au construit o legătură.

ChatGPT, mai „romantic” decât Replika

Poate părea surprinzător, dar ChatGPT este mai des menționat ca „partener” decât aplicații specializate precum Replika sau Character.AI. Asta arată că modelele de limbaj generaliste pot deveni companioni emoționali chiar și fără să fie gândite în acest scop.

„Oamenii nu pornesc cu ideea de a se îndrăgosti de un AI, dar conversațiile ajung suficient de personale încât relația se formează”, spune Constanze Albrecht, autoare a studiului.

Beneficii reale, dar și semnale de alarmă

Nu totul e negativ. Aproximativ un sfert dintre utilizatori spun că interacțiunea cu AI le-a redus singurătatea și le-a îmbunătățit starea mentală.

În același timp, aproape 10% recunosc că au devenit dependenți emoțional de chatbotul lor, iar un mic procent a raportat chiar idei suicidare. Mai mult, atunci când modelele de AI primesc update-uri și „personalitatea” botului se schimbă, unii utilizatori vorbesc despre un doliu digital.

Adolescenții și procesele care schimbă regulile jocului

Problema devine și mai delicată când vorbim despre minori. Două procese recente susțin că interacțiunile cu chatboți au contribuit la suicidul a doi adolescenți.

În urma presiunii publice, OpenAI a anunțat un mod dedicat adolescenților, cu controale parentale și verificări de vârstă. E însă neclar cât de eficiente vor fi aceste măsuri și dacă pot preveni situații similare în viitor.

O dilemă pentru creatori și pentru societate

Pentru specialiști ca Linnea Laestadius (University of Wisconsin), întrebarea e dacă dependența emoțională de un chatbot e un risc în sine, chiar și în lipsa abuzului. Alții avertizează că stigmatizarea fenomenului ar putea face mai mult rău, împingând oamenii vulnerabili spre izolare și tăcere.

Realitatea e că cererea pentru AI companions există deja și nu dispare. Cheia e să găsim un echilibru între beneficiile reale și protecția celor vulnerabili.

Exit mobile version