- Între 2008–2010, numărul mediu de prieteni apropiați a crescut de la 2 la 4–5, iar polarizarea socială a explodat
- Studiul Complexity Science Hub Vienna arată un prag critic de conectivitate la 3–4 prieteni, peste care fragmentarea se accelerează
- Mai multe conexiuni aduc grupuri mai compacte, dar mai izolate — baza polarizării moderne
- Fenomenul coincide cu ascensiunea Facebook și a smartphone-urilor, care au multiplicat conexiunile, dar nu și dialogul
- Soluția propusă: educarea toleranței și promovarea dialogului între grupuri diferite
Sună contraintuitiv, dar știința are o veste surprinzătoare: a avea mai mulți prieteni apropiați ne poate face, colectiv, mai intoleranți.
Un studiu recent al Complexity Science Hub Vienna (CSH), publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), arată că în jurul anilor 2008–2010, societatea globală a trecut printr-un „punct de cotitură”: am devenit mai conectați ca niciodată — și, în același timp, mai divizați.
În doar câțiva ani, numărul mediu de prieteni apropiați a crescut de la doi la patru sau cinci. Tot atunci, datele arată o explozie a polarizării politice și sociale.
A fost momentul în care Facebook a devenit accesibil tuturor, iar smartphone-ul a intrat în buzunarul fiecăruia.
Studiul care a pus cifre pe ceea ce trăim zi de zi
Cercetătorii Stefan Thurner, Jan Korbel și Markus Hofer de la CSH au analizat peste 27.000 de sondaje Pew Research privind polarizarea politică în SUA și alte 57.000 de răspunsuri despre prietenii apropiate, preluate din General Social Survey și European Social Survey.
Concluzia lor: mai multă conectivitate nu duce la mai multă coeziune, ci la grupuri tot mai compacte, dar tot mai izolate.
„Când ai mai mulți prieteni, inevitabil întâlnești mai multe opinii — și asta duce la mai multe conflicte”, explică Jan Korbel.
Modelul matematic folosit de echipă arată că există un prag critic: în momentul în care oamenii au mai mult de trei-patru prieteni apropiați, societatea intră într-o fază de polarizare accelerată.
„Este un fenomen de tip ‘tranziție de fază’, ca atunci când apa îngheață”, explică Thurner. „Societatea trece brusc de la un echilibru relativ la o fragmentare evidentă.”
Paradoxul toleranței: cum pierdem empatia când avem „de rezervă”
Studiul oferă și o explicație psihologică elegantă pentru acest fenomen.
„Dacă ai doi prieteni, faci tot ce poți să-i păstrezi. Devii tolerant”, spune Thurner. „Dar dacă ai cinci și unul nu mai e pe aceeași lungime de undă, îl poți înlocui. Nu mai trebuie să fii empatic.”
Cu alte cuvinte, rețelele mai dense ne reduc nevoia de toleranță.
Când oamenii au alternative sociale, prieteniile devin mai ușor de „rupt”, iar opiniile diferite sunt mai ușor de evitat. Rezultatul este familiar oricui a petrecut timp pe rețele sociale: bule de oameni care gândesc la fel și resping agresiv opiniile contrare.
Când „like-ul” a devenit linie de front
Cercetătorii au observat că perioada în care numărul mediu de prieteni s-a dublat (2008–2010) coincide perfect cu explozia Facebook și cu apariția primelor smartphone-uri accesibile.
Această coincidență temporală sugerează o cauzalitate culturală:
- Facebook a multiplicat conexiunile personale.
- Smartphone-ul a făcut aceste conexiuni permanente, mereu la îndemână.
- Rezultatul? Mai multe interacțiuni, dar mai puțină înțelegere.
„Am construit o lume în care suntem conectați la sute de oameni, dar vorbim serios doar cu cei care gândesc ca noi,” spune Thurner. „Asta slăbește mecanismele de dialog democratic.”
Implicațiile: cum se rupe dialogul social
Efectele sunt vizibile nu doar online, ci și în viața politică.
Datele Pew arată că între 1999 și 2017, proporția americanilor care au opinii „coerent liberale” a crescut de la 14% la 31%, iar cei „coerent conservatori” de la 6% la 16%. Cu alte cuvinte, centrul s-a subțiat.
„Oamenii nu mai combină idei liberale și conservatoare; se aliniază complet unui tabere,” explică Hofer.
Această tendință nu e unică pentru SUA. În Europa, studiile din ultimul deceniu arată o creștere similară a „tribalismului” politic și cultural.
Ce putem face?
Cercetătorii spun că nu e cazul să ne izolăm, ci să învățăm cum să coexistăm în rețele dense.
„Trebuie să cultivăm toleranța ca abilitate socială,” spune Thurner. „Să învățăm să acceptăm opinii diferite fără să rupem legături.”
Cu alte cuvinte, cheia nu e să avem mai puțini prieteni, ci să ne alegem mai bine reacțiile când nu suntem de acord.
Într-o lume hiperconectată, empatia devine noul capital social.