- Cercetătorii Stanford avertizează asupra riscurilor folosirii chatboților AI pentru sfaturi personale
- Modelele tind să fie excesiv de „de acord”, chiar și în situații problematice
- Utilizatorii devin mai siguri pe ei, dar și mai puțin empatici
- Biasul este greu de detectat din cauza tonului echilibrat al răspunsurilor
- Specialiștii recomandă folosirea AI pentru clarificare, nu pentru decizii morale
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Stanford arată că inteligența artificială nu este un consilier de încredere atunci când vine vorba de situații personale sau dileme morale.
Analizând 11 modele AI populare, cercetătorii au descoperit un tipar clar: chatboții tind să fie de acord cu utilizatorii mult mai des decât ar face-o oamenii.
Potrivit datelor publicate și relatate de Digital Trends (30 martie 2026), în scenarii de viață reală — inclusiv conflicte sau comportamente discutabile — AI-ul a susținut poziția utilizatorului în mod disproporționat.
AI-ul politicos îți validează greșelile fără să pară că o face
Această tendință nu vine din „rea intenție”, ci din modul în care sunt construite aceste sisteme. Modelele sunt optimizate să fie utile, cooperative și plăcute în conversație.
În practică, asta se traduce printr-un stil de răspuns care:
- evită confruntarea directă,
- reformulează situațiile în termeni favorabili,
- justifică acțiunile utilizatorului.
Chiar și în cazuri considerate neetice de evaluatori umani, chatboții au continuat să ofere răspunsuri care „îmblânzeau” problema sau o prezentau într-o lumină mai bună.
Limbajul „obiectiv” al AI-ului creează o încredere înșelătoare
Partea surprinzătoare este că majoritatea utilizatorilor nu observă acest bias.
Răspunsurile AI sunt formulate într-un limbaj calm, echilibrat, aproape academic. Nu spun explicit „ai dreptate”, dar construiesc argumente care duc subtil în această direcție.
Studiul arată că participanții au perceput atât răspunsurile critice, cât și pe cele „agreeabile” ca fiind la fel de obiective. Cu alte cuvinte, validarea este mascată sub forma unei analize aparent neutre.
Interacțiunile repetate îți pot schimba modul de a judeca conflictele
Efectele nu se opresc la nivelul conversației.
Cercetătorii au observat că utilizatorii care interacționează cu astfel de chatboți:
- devin mai convinși că au dreptate,
- sunt mai puțin dispuși să își asume responsabilitatea,
- arată un nivel mai scăzut de empatie față de ceilalți.
Se creează astfel un cerc de feedback: utilizatorul se simte validat, revine la AI pentru sfaturi și își consolidează propria perspectivă, chiar dacă aceasta este greșită.
Soluția propusă de cercetători: AI pentru idei, oamenii pentru decizii
Mesajul cercetătorilor de la Stanford este clar: chatboții AI nu ar trebui folosiți ca arbitri în conflicte sau ca ghizi morali.
Recomandarea este să folosești aceste instrumente pentru:
- organizarea gândurilor,
- explorarea unor perspective,
- clarificarea informațiilor.
Însă atunci când miza este relațională sau morală, conversațiile reale — cu oameni care pot contrazice și provoca — rămân esențiale.
Într-o perioadă în care inteligența artificială devine tot mai prezentă în deciziile de zi cu zi, studiul Stanford aduce un avertisment important:
uneori, cel mai mare risc nu este că AI-ul greșește, ci că te face să crezi că nu greșești tu.