• Sunătoarea și șofranul au cele mai solide dovezi de eficiență pentru forme ușoare de depresie
• Probioticele și vitamina D arată potențial, dar nu sunt miracole în flacon
• Suplimente ca omega-3, GABA, SAMe și 5‑HTP au dovezi slabe sau inconsecvente
• Interacțiunile medicamentoase pot fi reale, chiar dacă produsul e „natural”
• Nu toate suplimentele sunt periculoase – dar puține sunt cu adevărat utile fără dovezi clare

Te simți fără chef, dar nu vrei pastile? Ai intrat pe net și ai găsit zeci de suplimente care promit să‑ți alunge norii negri doar cu niște capsule „naturale”? O echipă de cercetători tocmai ți-a făcut treaba mai ușoară: a analizat 64 dintre cele mai populare suplimente anti‑depresie vândute în supermarketuri și farmacii, pentru a vedea ce funcționează și ce e doar praf cu gust de plante.

Rezultatele? Unele produse chiar ajută. Dar multe sunt doar marketing cu etichetă „zen”.

Două plante ies în evidență: sunătoarea și șofranul

Studiul, realizat de o echipă de cercetători conduși de Rachael Frost, senior lecturer la Liverpool John Moores University (UK), în colaborare cu colegi de la University College London și alte instituții britanice și internaționale, a analizat 209 teste clinice care implicau suplimente pentru depresie. Printre vedete s-au numărat două plante cu PR foarte bun, dar care, spre surprinderea tuturor, chiar au dovezi științifice în spate.

Sunătoarea (St. John’s Wort) s-a dovedit a fi eficientă în formele ușoare până la moderate de depresie, uneori comparabilă cu medicamentele clasice. Iar șofranul (da, condimentul scump) a ieșit și el onorabil, cu rezultate similare în reducerea simptomelor depresive.

Pe scurt: nu sunt miracole, dar sunt mai mult decât speranțe pe flacon.

Ce mai are potențial? Probioticele, vitamina D, lavanda și… triptofanul

Dacă ai mizat pe probiotice pentru că „intestinul e al doilea creier”, se pare că n-ai greșit complet. Unele tulpini bacteriene au avut un efect pozitiv asupra stării de spirit, deși nu toate iaurturile din supermarket fac minuni.

Vitamina D, în special în cazurile cu deficit, a arătat beneficii modeste. Iar plante ca lavanda, rodiola, melisa și aminoacizi ca L-triptofanul au arătat semne promițătoare, dar cercetările sunt încă insuficiente pentru a le recomanda oficial.

Și ce nu prea funcționează?

Acum vine partea mai puțin zen. Deși sunt extrem de populare, omega‑3, magneziul, SAMe, 5‑HTP și GABA nu au impresionat cercetătorii. Rezultatele sunt inconsistente, studiile prea mici sau contradictorii, iar unele produse pot avea chiar efecte secundare.

De exemplu, 5‑HTP a fost asociat cu posibile interacțiuni periculoase, iar sunătoarea, deși eficientă, poate reduce eficacitatea anticoncepționalelor și a altor tratamente. Așadar, „natural” nu înseamnă automat „fără risc”.

Concluzia cercetătorilor: nu toate capsulele zen sunt create egal

Autorii studiului nu vor să desființeze ideea de supliment alimentar, ci să atragă atenția că e nevoie de rigurozitate științifică și alegeri educate. Mulți oameni caută alternative naturale la antidepresive, și uneori chiar le găsesc. Dar fără dovezi, fără reglementare și fără control, piața e plină de produse care doar sună bine.

Așa că, înainte să investești în al cincilea borcan de „happy pills” din plante, poate ar fi mai eficient să… citești eticheta. Sau și mai bine, să consulți un medic.

Citește și

• Google aruncă 14 miliarde pe servere în doar 3 luni, și zice că urmează și mai mult
• Poate ADN‑ul să-ți spună dacă te vei îngrășa peste ani? Un studiu zice că da
• Instagram aplică măsuri mai stricte de siguranță pentru conturile care publică frecvent conținut cu copii