- SpaceX a lansat pe 2 septembrie 2026 încă 27 de sateliți Starlink V2 Mini de la Vandenberg Space Force Base, California.
- Prima treaptă Falcon 9, B1063, se afla deja la al 35-lea zbor și a aterizat din nou pe o platformă autonomă din Pacific.
- Misiunea a fost a 104-a lansare orbitală SpaceX din 2026 și a 79-a dedicată extinderii Starlink.
- SpaceX își concentrează tot mai mult lansările Starlink cu Falcon 9 pe Coasta de Vest, în timp ce Florida este pregătită pentru viitoarele operațiuni Starship.
- Miza depășește cei 27 de sateliți: Starlink are deja peste 11.000 de sateliți activi, iar SpaceX extinde rețeaua către conexiuni directe cu telefoanele mobile.
La 1:42 dimineața, ora Californiei, un Falcon 9 a aprins cele nouă motoare Merlin și s-a ridicat de la Vandenberg Space Force Base. Pentru industria spațială de acum un deceniu, imaginea ar fi fost evenimentul zilei. Pentru SpaceX în 2026, a fost miercuri.
Misiunea Starlink 15-23 a decolat pe 2 septembrie la 08:42 UTC, adică 11:42 în România, și a trimis pe orbită 27 de sateliți Starlink V2 Mini. La aproximativ 62 de minute după lansare, treapta superioară Falcon 9 i-a eliberat pe orbita joasă a Pământului.
Spaceflight Now: SpaceX launches Starlink mission from West Coast
Space.com: Falcon 9 lansează 27 de sateliți Starlink la al 35-lea zbor al boosterului
Ceea ce face lansarea interesantă nu este faptul că SpaceX a mai pus 27 de obiecte pe orbită, ci ritmul în care o face. Potrivit Spaceflight Now, aceasta a fost a 104-a lansare orbitală a companiei în 2026 și a 79-a misiune Starlink a anului. Space.com contabilizează 102 zboruri Falcon 9 până la această misiune, la care se adaugă două lansări Falcon Heavy. Separat, SpaceX a efectuat și zboruri suborbitale de test cu Starship.
Este diferența dintre „a lansa o rachetă” și a construi o linie industrială care livrează sateliți pe orbită.
Starlink depinde exact de această viteză. Sateliții operează pe orbită joasă, trebuie înlocuiți periodic, iar rețeaua continuă să se extindă. Fiecare lansare individuală pare mai puțin spectaculoasă tocmai pentru că SpaceX a reușit să transforme spectacolul într-un proces repetabil.
Cum ajunge aceeași rachetă la zborul 35 și apoi se întoarce pe o navă în Pacific?
Adevărata veterană a misiunii Starlink 15-23 nu era în vârful rachetei, ci la baza ei.
Prima treaptă B1063 zbura pentru a 35-a oară. După ce și-a terminat rolul în lansare și s-a separat de treapta superioară, boosterul a revenit prin atmosferă și, la aproximativ opt minute și jumătate după decolare, a aterizat vertical pe dronship-ul SpaceX „Of Course I Still Love You”, aflat în Pacific.
Numele platformei poate suna ca replica finală dintr-o comedie romantică. Operațiunea este însă una dintre cele mai importante inovații economice din industria spațială.
Falcon 9 a fost proiectată astfel încât prima treaptă — partea care conține motoarele și o bună parte din hardware-ul scump al lansatorului — să nu fie aruncată după fiecare misiune. SpaceX o recuperează, o verifică și o folosește din nou.
B1063 are deja în palmares misiunea oceanografică Sentinel-6 Michael Freilich, testul NASA DART de deviere a unui asteroid, lansări pentru securitatea națională și numeroase misiuni Starlink. La 35 de zboruri, boosterul se află la numai două misiuni distanță de recordul SpaceX de 37 de utilizări, stabilit de B1067.
Reutilizarea explică o bună parte din ritmul actual. SpaceX nu mai construiește obligatoriu câte o primă treaptă nouă pentru fiecare plecare, așa cum s-a întâmplat timp de decenii în industria rachetelor.
Falcon 9 începe astfel să semene mai puțin cu o rachetă clasică și mai mult cu un avion cargo extrem de neobișnuit: pleacă, își livrează marfa, se întoarce și se pregătește pentru următoarea cursă.
Doar că „aeroportul” de destinație plutește în Oceanul Pacific.
De ce mută SpaceX Starlink spre California și ce treabă are Starship cu Florida?
Geografia lansărilor începe și ea să se schimbe.
Spaceflight Now relatează că SpaceX își concentrează acum operațiunile Starlink cu Falcon 9 pe Coasta de Vest, la Vandenberg, în timp ce resursele de la Cape Canaveral sunt orientate tot mai mult către pregătirea debutului Starship pe Coasta de Est.
Vandenberg este oricum o bază foarte potrivită pentru acest tip de misiune. În documentele sale oficiale, SpaceX descrie complexul SLC-4 din California drept principala facilitate a companiei pentru misiuni către orbite polare și cu înclinație ridicată, inclusiv pentru desfășurarea constelației Starlink.
Motivul pentru care Florida devine atât de importantă pentru Starship ține de următoarea etapă a strategiei SpaceX.
Falcon 9 poate lansa câteva zeci de sateliți Starlink într-o singură misiune. Starship este proiectată pentru încărcături considerabil mai mari și reprezintă vehiculul pe care SpaceX vrea să îl folosească pentru generațiile viitoare ale constelației.
Dacă Falcon 9 este camionul de distribuție care face multe curse, Starship ar trebui să fie nava-container.
Iar schimbarea contează deoarece Starlink nu mai este un proiect experimental. Este una dintre piesele centrale ale modelului de business SpaceX.
AlephTech a analizat în iunie această transformare: compania lui Elon Musk nu mai poate fi descrisă doar drept un producător de rachete. Starlink, infrastructura orbitală, serviciile de lansare și noile proiecte tehnologice se leagă într-o afacere care încearcă să controleze simultan transportul către orbită și o parte din infrastructura construită acolo.
AlephTech: SpaceX, de la rachete la infrastructură orbitală și internet prin satelit
Cât de mare a devenit Starlink și de ce cei 27 de sateliți sunt doar o piesă din puzzle?
Cei 27 de sateliți ai acestei misiuni intră într-o constelație care a depășit deja 11.000 de sateliți activi, potrivit datelor citate de Space.com. Este de departe cea mai mare rețea de sateliți construită vreodată.
Asta schimbă și felul în care trebuie privită fiecare lansare.
SpaceX nu mai construiește pur și simplu o constelație pentru internetul unei case izolate care nu are fibră optică. Starlink începe să fie folosit în aviație, transport maritim, comunicații de urgență și, tot mai important, pentru conectarea directă a telefoanelor.
Chiar pe 2 septembrie, ZF a relatat că grupul maghiar 4iG a semnat două acorduri cu SpaceX. Unul vizează introducerea Starlink Mobile în Ungaria și Albania, tehnologie prin care telefoanele LTE compatibile se pot conecta direct la sateliți fără antena Starlink clasică. Al doilea acord privește soluții satelitare securizate destinate inclusiv securității naționale.
ZF: 4iG semnează cu SpaceX pentru Starlink Mobile în Ungaria și Albania
Tot ZF relata în martie că SpaceX a redenumit serviciul Direct to Cell în Starlink Mobile și pregătește o generație nouă de sateliți pentru 2027. Compania vorbea atunci despre ambiția de a oferi conectivitate broadband direct către sute de milioane de telefoane.
ZF: SpaceX transformă Direct to Cell în Starlink Mobile și pregătește generația următoare
În acest context, încă 27 de sateliți nu sunt „doar” încă 27 de sateliți. Sunt încă 27 de noduri într-o rețea pe care SpaceX încearcă să o transforme într-un strat global de telecomunicații.
Există și partea incomodă a acestei scări. Cu mii de aparate pe orbită, cresc preocupările legate de traficul orbital, riscul de coliziune, impactul asupra observațiilor astronomice și numărul mare de sateliți care vor trebui, la un moment dat, scoși din serviciu și coborâți controlat din orbită.
Dar tocmai aici se vede strategia SpaceX în forma ei cea mai clară.
Compania nu încearcă să câștige printr-un singur satelit revoluționar. Câștigă prin volum, reutilizare și frecvență: lansează 27, recuperează racheta, pregătește următorii 27 și repetă.
Iar când Falcon 9 nu va mai fi suficient de mare pentru ritmul dorit, SpaceX pregătește deja următoarea piesă.
Se numește Starship.