• Do Aliens Speak Physics? propune o ecuație extinsă a lui Drake, cu accent pe comunicare și relevanță
  • Fizica ar putea fi „alfabet universal”, dar la fel de bine ar putea fi o invenție umană
  • Extratereștrii ar putea comunica prin canale de neimaginat pentru noi, de la mirosuri la particule
  • Scenarii speculative: civilizații cuantice, uriași sensibili la materie întunecată sau ființe ultrareci
  • Contextul: aproape 6000 de exoplanete confirmate fac contactul o posibilitate tot mai discutată

În 1961, Frank Drake a încercat să estimeze câte civilizații ar putea exista în galaxia noastră prin celebra sa ecuație.

Fizicianul Daniel Whiteson și ilustratorul Andy Warner revin acum asupra ideii, cu o întrebare mai incomodă: chiar dacă extratereștrii există, avem vreo șansă să-i înțelegem?

În Do Aliens Speak Physics? (2025), cei doi propun o ecuație extinsă a lui Drake, care adaugă factori precum:

Recomandări

VIAȚĂ VEȘNICĂ ÎN CLOUD
YOUTUBE ELIMINĂ DEEPFAKE LA CERERE
ȘTIINȚA PRINDE ARIPI
  1. Probabilitatea ca o civilizație să practice „știință”.
  2. Șansa să putem comunica cu ea.
  3. Relevanța întrebărilor lor pentru noi.
  4. Utilitatea răspunsurilor lor pentru știința umană.

Fizica, alfabet universal sau dialect strict uman?

Autorii sugerează că am putea încerca să ne întâlnim cu extratereștrii „la mijloc”, prin fizică. Însă avertizează: poate ceea ce noi numim știință este doar o convenție culturală.

Un exemplu simplu: fierarii medievali forjau arme uimitoare fără să aibă cea mai vagă idee despre structura atomică a metalului.

De ce nu ar putea exista o civilizație interstelară care să facă tehnologie spectaculoasă… fără nicio curiozitate pentru „de ce”-ul din spate?

Barierele comunicării: de la „hygge” la mirosuri și particule

Traducerea unui concept scandinav precum „hygge” e deja complicată între oameni.

Dar ce ne facem cu o specie care comunică prin mirosuri sau prin semnale subatomice, nu prin cuvinte ori imagini? Chiar și noțiuni „de bază”, cum cade un obiect sub gravitație, de exemplu, ar putea fi imposibil de exprimat în același limbaj.

Cartea ne invită să recunoaștem că diferențele senzoriale și cognitive pot transforma contactul într-un puzzle aproape insurmontabil.

Cum ar arăta știința pe alte lumi?

Un capitol cu titlul „Pot extratereștrii să guste electronii?” speculează scenarii bizare dar logice: ființe atât de mici încât interacționează zilnic cu efecte cuantice, creaturi uriașe care simt materia întunecată sau organisme din medii ultrareci, unde timpul curge altfel.

În fiecare caz, modul lor de a formula întrebări ar putea fi irecognoscibil pentru noi.

De ce acum?

Când Drake își scria ecuația, nu știam de existența niciunui exoplanet. Astăzi, astronomii au confirmat aproape 6000 de lumi din afara sistemului solar, dintre care multe ar putea fi locuibile.

În acest context, întrebarea „cum vorbim cu extratereștrii?” devine mai puțin SF și mai mult problemă practică pentru SETI și pentru filozofia științei.

Whiteson însuși spune că nu vede motive pentru ostilitate din partea unor vizitatori avansați, dar recunoaște că simpla traducere a realității ar putea fi cea mai mare provocare.

Citește și