• ErythroMer, sângele artificial al lui Dr. Allan Doctor, salvează vieți în teste pe iepuri, oferind oxigenare rapidă și stabilizare a pacientului
• Produsul japonez de la Nara Medical University funcționează universal pentru orice grupă sanguină și poate fi păstrat ani la temperatura camerei
• Aplicațiile cheie includ răspuns rapid în accidente, zone de conflict, ambulanțe și ONG-uri în regiuni fără infrastructură medicală
• Progrese în domeniu includ și plachete sintetice (nanoparticule), esențiale pentru coagulare rapidă și oprirea sângerării
• Încă suntem la faza preclinică și de testare timpurie: studiile pe oameni abia încep, iar rigorile reglementărilor continuă să impună prudență

Imaginați-vă un pliculeț pudră care, odată amestecat cu apă, devine sânge gata să vă țină în viață după un accident grav. Pare futurist, dar cercetătorii sunt incredibil de aproape de a face realitatea palpabilă cu un produs numit ErythroMer, sângele artificial care bate la ușa intervențiilor de urgență și a zonelor de conflict. Proiectul e condus de Dr. Allan Doctor la Universitatea din Maryland și a fost descris în detaliu de NPR.

Un laborator cu iepuri „în prime‑time”: cum funcționează ErythroMer

În camera „de resuscitare intensivă” pentru iepuri, Dr. Allan a simulat o hemoragie letală într-un animal și a infuzat hemoglobină encapsulată într-o membrană lipidică, practic o celulă roșie artificială. Rezultatele? Iepurele și-a revenit rapid: ritm cardiac stabil, semne vitale în normă și culoare „roz”, semn clar de oxigenare eficientă.

De ce e revoluționară această pudră, nu doar pentru militaria DARPA

Naționalitatea obiectului? Universală. Nu contează tipul de sânge. Poate fi depozitat la temperatura camerei timp de ani, fără refrigerare, și este conceput pentru a fi reconstituit pe teren, ce permite mediciilor să facă transfuzii pacienților în câteva secunde. DARPA a investit peste 58 de milioane USD în proiect, indicând utilizarea sa potențială pe front și civil.

Japonia intră în cursa sangvină cu o soluție universală și stabilă

O altă echipă din Japonia, condusă de profesorul Hiromi Sakai la Nara Medical University, a început în 2025 primul studiu cu 16 voluntari sănătoși administrând între 100‑400 ml de vesicule de hemoglobină sintetice, extrase din sânge expirat. Până acum, efectele secundare raportate au fost minore (erupții cutanate, febră) și tranzitorii. Scopul este utilizarea globală până în 2030, în special în zone fără donatori sau logistică medicală adecvată.

Puntea între tehnologie și viață reală

Statistica e brutală: în SUA, între 20.000‑30.000 de persoane mor anual din cauza hemoragiei înainte de a ajunge la spital. Lipsa sângerii rapide duce la decese prevenibile. Sângele artificial ar elimina problemele legate de compatibilitate, depozitare și infrastructură medicală precară.

În plus, dezvoltările nu se opresc doar la celulele roșii. Se lucrează intens și la plachete artificiale care pot stimula coagularea rapidă, nanoparticule care replică funcția trombocitelor naturale și pot fi stocate săptămâni fără degradare.

Provocări înainte de intrarea în clinici și spitale

Până acum, majoritatea testelor au fost în animale sau voluntari sănătoși. Efectele pe termen lung, interacțiunea cu sistemele imunitare umane și eficacitatea în cazuri complexe de traume rămân necunoscute. În plus, FDA și autorități similare cer dovezi solide de siguranță înainte de autorizare completă. Deși unele progrese sunt promițătoare, scepticismul rămâne rezonabil.

Citește și

• Snapchat lansează „Home Safe”, funcția care îți anunță prietenii automat că ai ajuns acasă
• Cercetători italieni au creat o metodă de identificare biometrică folosind semnale Wi-Fi
• BMW face magie cu deșeurile. Praful de imprimantă e transformat în piese de producție