- Creșterea nivelului de CO2 duce la contracția atmosferei superioare, prelungind durata de viață a sateliților și resturilor spațiale, ceea ce crește riscul coliziunilor.
- Fenomenul Kessler, o reacție în lanț a coliziunilor, amenință să facă orbita joasă inutilizabilă, afectând funcționarea sateliților.
- Pentru a preveni o scădere de 66% a capacității orbitale până în 2100, experții recomandă politici globale stricte pentru reducerea emisiilor de CO2 și gestionarea responsabilă a resturilor spațiale.
Schimbările climatice afectează nu doar Pământul, ci și spațiul. Creșterea nivelului de CO2 determină contracția atmosferei superioare, ceea ce reduce frecarea și face ca sateliții și resturile spațiale să rămână mai mult timp în orbită. Acest fenomen crește riscul coliziunilor și amenință sustenabilitatea operațiunilor spațiale.
Atmosfera superioară devine mai subțire
CO2 încălzește atmosfera inferioară, dar răcește și contractă straturile superioare. Aceasta înseamnă că sateliții și resturile spațiale nu mai sunt încetiniți la fel de repede, ceea ce le prelungește durata de viață în orbită și crește riscul coliziunilor.
Fenomenul Kessler – un pericol real
Dacă numărul coliziunilor crește, se poate ajunge la fenomenul Kessler, o reacție în lanț care ar putea face orbita joasă inutilizabilă. În prezent, peste 30.000 de obiecte mai mari de 10 cm sunt monitorizate, iar numărul lor continuă să crească.
Scăderea capacității orbitale
Simulările arată că până în 2100, capacitatea orbitală ar putea scădea cu 66%, ceea ce ar limita semnificativ numărul de sateliți care pot funcționa în siguranță. Acest lucru afectează telecomunicațiile, prognoza meteo și navigația.
Soluții pentru viitor
Experții recomandă politici globale stricte pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și gestionarea mai responsabilă a sateliților și resturilor spațiale. Fără măsuri urgente, spațiul ar putea deveni mult mai dificil de utilizat în viitor.
