Oamenii de știință pot clona embrioni umani în scopuri medicale, pentru a crea celule stem. Cum a pornit revoluția clonării moderne

Clonarea nu mai este demult o ficțiune. Azi, laboratoarele pot regenera țesuturi și crea celule noi pentru a vindeca boli. Totul a început acum șase decenii, când un cercetător britanic a dovedit că ADN-ul poate fi reprogramat.

Cum a pornit revoluția clonării moderne?

În 1962, John Gurdon a clonat prima broască din ADN-ul unei celule adulte, demonstrând că toate celulele corpului poartă același cod genetic. A fost un moment care a rescris biologia și a deschis calea clonării mamiferelor, culminând cu oaia Dolly în 1996. Cercetările sale au făcut posibilă crearea celulelor stem pluripotente, folosite azi în tratamente pentru inimă, ficat și boli neurologice. În 2012, Gurdon a primit Premiul Nobel pentru Medicină alături de Shinya Yamanaka, care i-a dus ideile mai departe.

Cine a fost John Gurdon, omul din spatele acestei descoperiri?

La 16 ani, la Eton, profesorii îl considerau un dezastru la biologie. I-au scris că ideea de a deveni om de știință e „ridicolă”. Dar Gurdon nu a renunțat. A urmat zoologia la Oxford, a predat la Cambridge și a continuat să lucreze în laborator până la 79 de ani. A fost înnobilat în 1995 și a fondat Institutul Gurdon, devenit centru global pentru cercetarea celulelor stem. A murit la 92 de ani, acasă, lăsând în urmă o moștenire care unește curiozitatea, știința și speranța.

Când vom avea prima clonă umană?

Oficial, clonarea umană reproductivă este interzisă în aproape toate țările lumii. Dar tehnologia există deja. Oamenii de știință pot clona embrioni umani în scopuri medicale, pentru a crea celule stem compatibile cu pacienții. Specialiștii spun că o clonă umană viabilă ar putea fi posibilă în următorii 20-30 de ani, însă etica, siguranța și legea rămân bariere majore. „Nu ne întrebăm dacă se poate, ci dacă ar trebui”, spun cercetătorii — o întrebare care l-ar fi fascinat și pe John Gurdon.

Exit mobile version