- Pânza are 97 m² și 111.000 de păianjeni, într-o singură peșteră.
- Au fost identificate două specii diferite care au țesut pânza împreună.
- Păianjenii creează o colonie unică într-un mediu toxic.
Profesorul Urák István de la Universitatea Sapientia din Cluj Napoca și o echipă de speologi cehi au făcut o descoperire uluitoare. La granița dintre Albania și Grecia au găsit cea mai mare pânză de păianjen înregistrată vreodată. Impresionantă nu este doar dimensiunea – ci și faptul că a fost construită de două specii diferite de păianjeni, lucru nemaivăzut până acum.
Ce face această pânză atât de specială?
Are 97 de metri pătrați și adăpostește 111.000 de păianjeni. A fost descoperită într-o peșteră de sulf, un loc extrem, plin de hidrogen sulfurat, un gaz letal pentru majoritatea formelor de viață. Pânza a fost țesută de Tegenaria domestica și Prinerigone vagans, două specii care nu colaborează în mod normal. Este primul caz documentat în care aceste specii lucrează împreună. Practic, vorbim de un adevărat „oraș” subteran de păianjeni, construit în întuneric și toxicitate.
Cum supraviețuiesc păianjenii într-un astfel de mediu
Cercetătorii au analizat chimic țesuturile păianjenilor. Au descoperit că aceștia se hrănesc cu țânțari minusculi care apar în bălțile din peșteră. Iar acei țânțari trăiesc datorită microbilor care oxidează sulful, singura sursă de hrană disponibilă. Este un ecosistem închis, fără lumină și fără plante. Analizele genetice arată că păianjenii din peșteră se diferențiază deja de rudele lor de la suprafață. Adaptarea la viața subterană ar putea explica și comportamentul lor colonial, nemaivăzut anterior la aceste specii.
Ce înseamnă această descoperire pentru știință?
Potrivit cercetătorului Urák István, de la Universitatea Sapientia din Transilvania, „natura încă ne rezervă multe surprize”. Păianjenii, în mod normal solitari, au început să trăiască în colonii, datorită hranei stabile și izolării genetice. E un comportament evolutiv apărut în condiții extreme. Descoperirea schimbă modul în care înțelegem viața în medii toxice și cum specii aparent simple se pot adapta.