- Metforminul acționează și în creier, nu doar în ficat și intestin
- Inhibă proteina Rap1 din hipotalamusul ventromedial, reducând glicemia
- Neuronii SF1 sunt direct implicați în mecanismul descoperit
- Posibilă legătură între metformin și încetinirea îmbătrânirii cerebrale
- Următorul pas: studii clinice pe oameni pentru confirmarea mecanismului
De peste 60 de ani, metforminul este prima alegere pentru pacienții cu diabet de tip 2, dar nimeni nu putea spune cu exactitate cum funcționează. Până acum, explicațiile vizau ficatul și intestinul: reduce producția de glucoză și îmbunătățește sensibilitatea la insulină.
Un studiu recent al Baylor College of Medicine schimbă complet perspectiva: medicamentul pare să aibă un rol direct și în creier.
Creierul ca „centru de comandă” al glicemiei
Echipa condusă de Makoto Fukuda a investigat zona numită hipotalamus ventromedial (VMH), un centru de control metabolic. Rezultatul: metforminul ajunge acolo și oprește proteina Rap1, care influențează nivelul glucozei.
Când cercetătorii au crescut șoareci fără această proteină, medicamentul nu a mai funcționat deloc – semn că, fără Rap1, metforminul își pierde magia.
Neuronii SF1, actorii surpriză
Mai mult, oamenii de știință au descoperit că neuronii SF1 din VMH sunt activați de metformin. Practic, medicamentul nu doar „curăță sângele de zahăr”, ci și „reconfigurează” anumite circuite neuronale.
În viitor, aceste descoperiri ar putea duce la terapii care țintesc direct neuronii implicați, crescând eficiența tratamentului și reducând efectele adverse.
Ce înseamnă pentru pacienți?
Metforminul este deja un medicament ieftin, sigur și accesibil. Acum, faptul că acționează și asupra creierului ar putea explica de ce, în unele studii, a fost asociat cu încetinirea îmbătrânirii cerebrale sau chiar cu longevitatea crescută.
Următorul pas este confirmarea rezultatelor la pacienți umani, dar perspectiva este fascinantă: același medicament care ține diabetul sub control ar putea avea efecte benefice mult dincolo de metabolism.