• Energia solară ar putea deveni cea mai mare sursă de electricitate din lume până în 2035, potrivit BloombergNEF, citat de TechCrunch
• Scăderea costurilor, nu doar politicile climatice, împinge panourile fotovoltaice în fața cărbunelui, gazului și petrolului
• Boom-ul inteligenței artificiale și al centrelor de date crește masiv cererea de electricitate
• Gazul natural și cărbunele rămân relevante pentru că pot livra energie constantă, inclusiv noaptea sau când rețeaua este sub presiune
• Bateriile, energia nucleară și geotermală pot reduce dependența de combustibili fosili, dar trebuie construite suficient de repede

Energia solară se pregătește să devină vedeta sistemului energetic global. Nu pentru că lumea a devenit brusc mai poetică în fața apusurilor, ci pentru că panourile fotovoltaice au ajuns prea ieftine ca să mai fie ignorate.

Potrivit BloombergNEF, citat de TechCrunch într-un articol publicat pe 19 mai 2026, solarul ar putea deveni cea mai mare sursă de electricitate din lume în următorul deceniu, depășind cărbunele, gazul natural și petrolul. Matthias Kimmel, șeful departamentului de economie energetică la BloombergNEF, a spus tranșant: „Solar is winning the race” — solarul câștigă cursa.

Miza este uriașă, pentru că vorbim despre o schimbare de putere în industrie. Timp de peste un secol, energia globală a fost dominată de combustibili fosili. Acum, panourile solare intră în scenă cu un avantaj simplu: costul.

BloombergNEF estimează că prețurile pentru energia solară ar putea scădea cu încă 30% până în 2035. În multe piețe, asta face ca noile proiecte solare să fie mai atractive economic decât centralele pe cărbune sau gaz. Cu alte cuvinte, solarul nu mai trebuie să fie apărat doar cu argumente climatice. Începe să câștige și în limbajul cel mai convingător pentru investitori: prețul.

Un exemplu relevant este Pakistanul. După creșterea prețurilor la gaz natural, provocată parțial de șocurile energetice de după invazia Rusiei în Ucraina, țara a adăugat aproximativ 25 GW de capacitate solară în doi ani, potrivit datelor citate de TechCrunch. Când combustibilul devine scump și panourile devin ieftine, tranziția energetică nu mai pare un slogan, ci o decizie de contabilitate.

Centrele de date transformă AI-ul într-un mare consumator de curent

Problema este că solarul crește exact în momentul în care lumea cere tot mai multă electricitate. Iar unul dintre marii vinovați este chiar tehnologia momentului: inteligența artificială.

Modelele AI nu plutesc într-un nor magic. Ele rulează în centre de date, pe servere reale, cu cipuri reale, sisteme de răcire reale și facturi de energie cât se poate de reale. Fiecare chatbot, fiecare model video, fiecare sistem de analiză sau recomandare are în spate infrastructură fizică: clădiri, cabluri, transformatoare, generatoare, linii de transport și surse de alimentare.

Agenția Internațională a Energiei estimează că centrele de date consumau aproximativ 415 TWh de electricitate în 2024, adică în jur de 1,5% din consumul global. Până în 2030, consumul ar putea aproape să se dubleze, ajungând la aproximativ 945 TWh, potrivit raportului IEA „Energy and AI”.

Această creștere nu pare enormă dacă o privești la nivel global. Dar local, în orașele și regiunile unde se construiesc clustere mari de centre de date, presiunea poate fi uriașă. Un centru de date nu consumă energie ca un birou obișnuit, unde luminile se sting seara. Serverele vor curent zi și noapte. AI-ul nu doarme, nu ia pauză de prânz și nu așteaptă vreme bună.

BloombergNEF estima deja într-un raport din 2025 că, în Statele Unite, cererea de energie a centrelor de date s-ar putea dubla până în 2035, de la aproape 35 GW în 2024 la 78 GW. Tot BloombergNEF nota că Amazon Web Services, Google, Meta și Microsoft controlau 42% din capacitatea centrelor de date din SUA, ceea ce le oferă o influență importantă asupra viitorului rețelelor energetice.

Așadar, AI-ul nu este doar despre software și algoritmi. Este și despre cine construiește suficientă energie pentru ca toate aceste sisteme să funcționeze fără întrerupere.

Gazul și cărbunele rămân soluția rapidă pentru energia non-stop

Aici apare paradoxul. Energia regenerabilă crește, solarul devine tot mai ieftin, dar combustibilii fosili nu dispar peste noapte. Dimpotrivă, cererea centrelor de date poate ține gazul natural și chiar cărbunele în joc mai mult decât ar vrea industria climatică.

Motivul este simplu: centrele de date cer energie constantă. Solarul produce mult ziua, mai puțin când vremea este nefavorabilă și deloc noaptea. Eolianul depinde de vânt. În schimb, o centrală pe gaz poate fi pornită și controlată mai ușor, iar centralele pe cărbune pot asigura producție continuă, chiar dacă vin cu un cost climatic ridicat.

Potrivit TechCrunch, BloombergNEF estimează că cererea centrelor de date va genera investiții suplimentare uriașe: aproximativ 1 TW în solar la scară de utilitate, 400 GW în alte proiecte solare, 370 GW în gaz natural și 110 GW în cărbune. Mai important, BNEF se așteaptă ca gazul și cărbunele să furnizeze 51% din creșterea de producție necesară centrelor de date până în 2050.

Pe scurt, AI-ul poate ajuta medicina, educația, cercetarea și productivitatea, dar serverele sale pot menține în funcțiune centrale pe combustibili fosili. Este versiunea energetică a unei contradicții moderne: tehnologia promite viitorul, dar uneori îl alimentează cu infrastructura trecutului.

Agenția Internațională a Energiei arată, în raportul „Electricity 2026”, că regenerabilele și nuclearul vor acoperi o parte tot mai mare din creșterea cererii globale, dar gazul continuă să aibă un rol important în unele regiuni, inclusiv acolo unde rețelele trebuie să răspundă rapid la consumul centrelor de date.

Pentru companiile tech, asta creează o presiune reputațională. Este ușor să anunți obiective de sustenabilitate și neutralitate climatică. Este mai greu să explici cum alimentezi un centru AI la 3 dimineața, când panourile solare nu produc, bateriile sunt limitate, iar rețeaua cere stabilitate.

Bateriile schimbă regula jocului pentru panourile solare

Dacă solarul este vedeta, stocarea energiei este impresarul care decide cât de des urcă pe scenă. Fără baterii, energia solară are o limită evidentă: produce atunci când este soare, nu neapărat atunci când consumul este cel mai mare.

În unele piețe, succesul solarului creează deja efecte secundare. În Spania și Italia, potrivit BloombergNEF citat de TechCrunch, surplusul de producție solară din timpul zilei a împins în jos prețurile electricității, afectând profitabilitatea unor ferme solare independente. Când toată lumea produce la prânz, curentul devine mai ieftin exact atunci când dezvoltatorii vor să-l vândă.

Soluția este combinația solar plus baterii. Energia produsă ziua poate fi stocată și vândută seara, când cererea crește și prețurile sunt mai bune. Nu sună spectaculos, dar este una dintre cele mai importante schimbări ale tranziției energetice: bateria transformă soarele de la ora 12 în curent disponibil după apus.

BloombergNEF arată că stocarea energiei a trecut un prag important. În 2025 au fost instalate la nivel global 112 GW de capacitate nouă de stocare, fără hidrocentralele cu pompaj, cu 48% mai mult decât în 2024. BNEF estimează 158 GW în 2026 și 308 GW în 2036.

Și costurile scad. BNEF spune că, în 2025, costul de referință pentru un proiect de baterii de patru ore a scăzut cu 27% față de anul precedent, la 78 de dolari/MWh, cel mai mic nivel de când compania urmărește aceste date.

Bateriile nu sunt singura soluție. Energia geotermală, nuclearul de nouă generație și stocarea de lungă durată încearcă să intre în competiție pentru alimentarea centrelor de date. Google, de exemplu, a inclus baterii de 100 de ore dezvoltate de Form Energy într-un proiect de centru de date din Minnesota, potrivit TechCrunch.

Dacă aceste tehnologii se extind suficient de repede, gazul poate deveni mai degrabă rezervă decât pilon central. Dacă nu, el va rămâne soluția rapidă la care rețeaua apelează când cererea explodează.

Viitorul energetic depinde de cât de curat va fi alimentat AI-ul

Raportul BloombergNEF sugerează că tranziția energetică are un avantaj economic puternic: poate reduce dependența statelor de importurile de energie. Într-un scenariu în care decarbonizarea este condusă de costuri, țările își reduc dependența de combustibili importați. Într-un scenariu net-zero, această dependență poate scădea dramatic.

Pentru guverne, asta înseamnă securitate energetică. Pentru companii, înseamnă energie mai previzibilă. Pentru consumatori, ar putea însemna facturi mai stabile pe termen lung, chiar dacă investițiile în rețele, baterii și infrastructură nu sunt ieftine.

Dar întrebarea care rămâne este simplă și incomodă: cât de verde poate fi revoluția AI dacă infrastructura ei cere atât de mult curent încât ține în viață gazul și cărbunele?

Nu este o întrebare împotriva inteligenței artificiale. Este o întrebare despre realism. AI-ul poate optimiza industrii, poate ajuta cercetarea și poate schimba modul în care lucrăm. Dar nu funcționează în vid. Are nevoie de energie, teren, apă pentru răcire în unele cazuri, cipuri, centre de date și rețele capabile să suporte sarcina.

Raportul Ember „Global Electricity Review 2026” arată că energia curată a acoperit creșterea cererii globale de electricitate în 2025, iar regenerabilele au depășit cărbunele pentru prima dată în epoca modernă. Solarul a acoperit 75% din creșterea cererii globale de electricitate în 2025, potrivit Ember.

Direcția este clară: solarul crește, bateriile se ieftinesc, iar energia curată câștigă teren. Dar direcția nu garantează automat destinația. Dacă centrele de date se construiesc mai repede decât rețelele curate, atunci viitorul digital va avea în continuare o umbră fosilă.

Solarul pare pregătit să devină regele energiei. Întrebarea este dacă AI-ul va fi aliatul care îl ajută să domine sau clientul nerăbdător care ține aprinse luminile cu orice combustibil disponibil.

Citește și

• OpenAI a semnat un acord cu Guvernul Maltei pentru a oferi tuturor locuitorilor acces la ChatGPT Plus timp de un an, după un curs despre utilizarea A.I.
• AI-ul învață să dea timpul înapoi. Cercetătorii Penn caută cauzele ascunse din natură