• Google susține financiar și contractual prima centrală pe gaz cu captare și stocare de CO₂ (CCS) din Illinois
• Proiectul Broadwing Energy va capta 90% din emisiile de carbon și le va stoca permanent la peste o milă sub sol
• Centrala are o capacitate de peste 400 MW și va alimenta rețeaua care susține centrele de date Google
• 700+ locuri de muncă vor fi create în faza de construcție; lansarea comercială e planificată pentru 2030
• CCS este văzută de Google ca o tehnologie de tranziție, menită să asigure energie curată și constantă până la atingerea obiectivului 24/7 fără emisii

Pe 23 octombrie 2025, Google a anunțat un parteneriat care schimbă regulile jocului în tranziția energetică: prima sa centrală pe gaz cu captare și stocare a carbonului (CCS), construită împreună cu Broadwing Energy în Decatur, Illinois.

Proiectul, descris de companie drept „primul de acest fel la nivel corporativ”, promite să capteze și să stocheze 90% din emisiile de CO₂ produse de centrală – în adâncul pământului, la peste o milă sub sol.

Departe de a fi doar un experiment de imagine, centrala va livra peste 400 MW de energie constantă către rețeaua care alimentează centrele de date Google. Adică un pas concret către un obiectiv ambițios: alimentare 24/7 cu energie fără emisii.

„Este o investiție în realitate, nu doar în promisiuni. Energia curată trebuie să fie și fiabilă, nu doar verde,” a spus Michael Terrell, Head of Advanced Energy la Google, citat de The Verge.

Cum funcționează magia subterană a proiectului Broadwing

Centrala Broadwing va fi construită pe terenul companiei Archer Daniels Midland (ADM) — un nume familiar în zona energiei industriale, cu peste un deceniu de experiență în stocarea sigură a CO₂.

Emisiile centralei vor fi captate, comprimate și injectate într-o formațiune geologică numită Mount Simon Sandstone, un strat de rocă situat la peste 1.5 kilometri sub pământ, aprobat de EPA pentru sechestrare de carbon.

Pe lângă inovația tehnologică, proiectul promite și un impact economic local semnificativ: aproximativ 750 de locuri de muncă în următorii patru ani, plus câteva zeci de poziții permanente odată cu pornirea centralei, estimată pentru 2030.

Și da, Google vrea ca această centrală să devină un model de referință pentru implementarea CCS la scară comercială.

De ce Google crede în CCS (chiar dacă nu toată lumea o face)

Tehnologia carbon capture and storage (CCS) nu e nouă, dar rămâne controversată.

Pe scurt, CCS captează dioxidul de carbon înainte ca acesta să ajungă în atmosferă și îl „sigilează” în subteran, reducând semnificativ emisiile industriale.

Susținătorii, printre care și Agenția Internațională pentru Energie (IEA), o consideră o soluție necesară pentru industrii greu de electrificat – precum producția de oțel, ciment sau, în cazul de față, energie de bază.

Criticii, însă, o văd ca pe un plasture scump aplicat pe o rană deschisă: dacă tot folosim gaz natural, cât de „curat” e de fapt acest curent electric?

Google spune că privește CCS ca pe un instrument de tranziție, nu o scuză.

„Tranziția către zero emisii nu înseamnă doar înlocuirea surselor, ci și perfecționarea celor existente,” notează compania în comunicatul oficial.

Un test pentru întreaga industrie

Parteneriatul cu Low Carbon Infrastructure (LCI), parte din fondul I Squared Capital, e doar începutul. Cele două companii plănuiesc o serie de proiecte CCS în SUA, care ar putea redefini modul în care marile corporații gestionează propriile emisii.

Proiectul Broadwing va fi, totodată, și un laborator de transparență: Google va folosi noile Certificate Energetice CCS (EACs), standarde create pentru a măsura și raporta corect reducerea de emisii prin captare.

Scopul e simplu: să nu mai existe „greenwashing” atunci când o companie spune că și-a redus amprenta de carbon.

Și, pe măsură ce cererea globală de energie crește — alimentată de AI, centre de date și digitalizare — energia constantă și curată va deveni un avantaj competitiv real.

Întrebarea de un miliard de dolari: e CCS o soluție sau o iluzie?

Succesul proiectului Broadwing ar putea schimba narativul în jurul CCS. Dacă centrala va reuși să livreze energie curată la costuri competitive, modelul ar putea fi replicat la scară globală.

Dacă nu — va rămâne încă un experiment costisitor într-un domeniu în care răbdarea (și finanțarea) sunt tot mai limitate.

Cert este că, odată cu acest proiect, Google intră în liga companiilor care pun bani serioși pe masă pentru inovații climatice.

Și indiferent de rezultat, Illinois devine, pentru următorii ani, un punct fierbinte al luptei pentru energia viitorului — la propriu și la figurat.

Citește și

• GM pune A.I.-ul la bord. Cadillac Escalade IQ va conduce singur și va conversa cu șoferul
• Islanda are, în sfârșit, țânțari. Veste proastă pentru oameni, dar excelentă pentru climă
• Amazon își echipează curierii cu ochelari inteligenți. A.I. pe nas, livrări mai rapide și mai sigure