- Centrele de date consumă deja 1,5% din electricitatea globală — aproximativ 415 TWh pe an — și sunt pe cale să ajungă la 945 TWh până în 2030, din cauza exploziei aplicațiilor de inteligență artificială
- În Uniunea Europeană, consumul a fost estimat la 70 TWh în 2024, cu o creștere anticipată spre 115 TWh în 2030, exact în timp ce UE încearcă să-și reducă consumul final de energie
- Centrele de date sunt responsabile și pentru consum masiv de apă, utilizare de materii prime critice și generarea de deșeuri electronice, pe lângă emisiile CO₂ dacă energia folosită nu e verde
- Bruxelles-ul pregătește o etichetă europeană de eficiență pentru centrele de date (din 2026), o bază de date publică cu indicatori și o foaie de parcurs pentru digitalizare și AI în energie
- Codul de Conduită UE pentru Centre de Date (versiunea 2025) oferă un set de bune practici care devin tot mai influente pentru industrie
Centrele de date sunt „motorul” din spatele vieții noastre digitale – cloud, social media, streaming, shopping online, gaming și, tot mai mult, aplicații de inteligență artificială.
Ce nu vedem, însă, este că acest motor funcționează cu un apetit energetic serios.
Conform datelor Agenției Internaționale a Energiei (IEA), centrele de date au consumat în 2024 aproximativ 415 TWh — o cotă de 1,5% din consumul global de electricitate. Iar creșterea nu încetinește: în ultimii cinci ani consumul a crescut cu 12% anual, iar IEA estimează că vom ajunge la 945 TWh/an până în 2030.
Motivul principal?
Creșterea accelerată a AI, care necesită calcul masiv, servere mai performante și GPU-uri puternice la scară industrială.
În Europa, problema e dublă: crește consumul digital, scad țintele de consum total
Situația din UE este o combinație incomodă între două tendințe:
- centrele de date devin din ce în ce mai energofage,
- iar UE încearcă să reducă consumul final de energie cu 11,7% până în 2030.
În lipsa unor date exacte (pe care UE le colectează abia acum), cifrele IEA sunt cele mai bune repere:
- 70 TWh în 2024,
- în creștere spre 115 TWh în 2030.
Problema? Cererea de racordare la rețea crește mai repede decât capacitatea rețelelor naționale de a conecta astfel de infrastructuri.
În unele zone din Europa, un nou centru de date trebuie să aștepte chiar și ani pentru conectare — iar asta chiar înainte ca boom-ul AI să fi atins apogeul.
Impactul ascuns: apă, CO₂, metale rare și tone de deșeuri electronice
Centrele de date nu sunt doar „consumatori mari de curent”. Sunt și:
- consumatori mari de apă pentru răcire (milioane de litri anual pentru un singur campus mare),
- utilizatori de metale rare și semiconductori care depind de lanțuri globale vulnerabile,
- generatori ai unor volume tot mai mari de e-waste,
- surse indirecte de CO₂, dacă energia utilizată nu este regenerabilă.
În zone cu secetă, folosirea apei pentru centre de date a devenit deja o sursă de conflict – iar comunitățile locale sunt din ce în ce mai sensibile la impactul acestor infrastructuri.
Cum vrea UE să seteze reguli noi pentru giganții digitali
Bruxelles-ul știe că dependența de centre de date este ireversibilă — dar vrea să reducă impactul ei energetic.
De aceea, Comisia Europeană pregătește:
1. Un pachet de eficiență energetică pentru centrele de date (din 2026)
Acesta va include:
- o etichetă de sustenabilitate pentru centrele de date din UE,
- indicatori standardizați despre consum, răcire, apă și energie regenerabilă,
- probabil primele cerințe minime de performanță energetică din domeniu.
2. O strategie europeană pentru digitalizare și AI în energie
Obiectivul este ca infrastructura digitală să optimizeze sistemul energetic, nu să îl împovăreze:
- folosirea AI pentru reducerea consumului,
- centre de date integrate cu surse regenerabile,
- reutilizarea căldurii reziduale în rețelele de termoficare.
3. O bază de date europeană cu raportare obligatorie
Pentru prima dată, centrele de date mari trebuie să raporteze anual:
- consumul real de energie,
- indicatori precum PUE (Power Usage Effectiveness),
- consumul și reutilizarea de apă,
- utilizarea de energie regenerabilă.
Această transparență era până acum practic inexistentă.
Nu doar reguli: UE are și „manualul” pentru centre eficiente
Codul de Conduită UE pentru Centre de Date, actualizat în martie 2025, este un ghid voluntar, dar tot mai influent.
El include sute de recomandări în domenii precum:
- optimizarea răcirii,
- recuperarea energiei termice,
- management IT,
- utilizarea datelor în timp real pentru a ajusta consumul.
Mulți operatori îl folosesc deja drept standard tehnic, chiar dacă nu este obligatoriu.
Spre ce ne îndreptăm: centre de date integrate în tranziția energetică
Pe termen lung, UE vrea ca centrele de date să devină:
- consumatori flexibili, capabili să își ajusteze sarcina în funcție de disponibilitatea energiei verzi;
- surse de căldură reutilizabilă pentru comunități;
- infrastructuri alimentate majoritar cu energie regenerabilă;
- digital „eficiente prin design”, nu doar compensate cu certificate verzi.
Este o ambiție mare – dar necesară. Pentru că, fără aceste adaptări, creșterea accelerată a infrastructurii AI riscă să pună presiune pe rețele, prețuri și obiectivele climatice ale UE.