- Cercetători de la Rice University au demonstrat că radarele milimetrice pot detecta ritmul cardiac, respirația și prezența unei persoane fără contact direct
- Echipa a creat MetaHeart, un dispozitiv care poate camufla sau falsifica semnalele biometrice
- Tehnologia funcționează printr-o metasuprafață programabilă, care trimite către radar un „ritm cardiac inventat”
- În teste de laborator, sistemul a indus în eroare radarele cu o acuratețe de peste 98%
- Studiul ridică întrebări serioase despre confidențialitate, supraveghere și limitele tehnologiei de sensing
Imaginează-ți o zi obișnuită la birou: laptopul pornit, ședințe, deadline-uri. În fundal, însă, un sistem radar invizibil ar putea „asculta” bătăile inimii tale, estimând dacă ești stresat, obosit sau atent. Nu e un scenariu SF, spun cercetătorii de la Rice University, ci o posibilitate tehnică deja existentă.
Într-un studiu publicat în revista Computer Communications, echipa arată că radarele de înaltă frecvență – similare celor folosite în mașini sau sisteme de securitate – pot capta mișcări extrem de fine ale corpului, suficiente pentru a reconstrui ritmul cardiac și respirația.
Radarele care „văd” prin pereți și emoții
Tehnologia analizată folosește unde electromagnetice de 77 GHz, capabile să detecteze micro-mișcările pieptului. Cercetătorii descriu un scenariu cu două personaje:
- Trudy, un actor malițios care folosește radarul pentru supraveghere;
- Alice, o persoană obișnuită, monitorizată fără știrea ei.
Prin aceste metode, Trudy ar putea afla dacă Alice este prezentă într-o încăpere și chiar să deducă stări precum stresul sau oboseala. Este genul de tehnologie care, scăpată de sub control, poate transforma confortul digital într-un instrument de supraveghere discretă.
MetaHeart: cum „minți” radarul cu propria inimă
Partea spectaculoasă a cercetării vine cu soluția. Echipa de la Rice a creat MetaHeart, un dispozitiv care funcționează ca un camuflaj biometric.
MetaHeart folosește o metasuprafață programabilă – un material artificial care controlează modul în care undele radar sunt reflectate. În loc să trimită înapoi semnalul real al inimii, dispozitivul poate returna un ritm cardiac fals, ales de utilizator.
„Păcălim radarul direct la nivel electromagnetic”, explică Dora Zivanovic, autoarea principală a studiului. „Poți programa orice tipar de bătăi ale inimii.”
Mai mult decât invizibilitate: iluzia prezenței
MetaHeart nu se limitează la ascundere. Dispozitivul poate crea și o prezență fantomă, făcând radarul să „vadă” o persoană acolo unde nu este nimeni. În testele de laborator, sistemul a reușit să inducă în eroare algoritmii radar cu o precizie de peste 98%.
Această capacitate deschide atât uși pentru protejarea vieții private, cât și dileme etice: când devine camuflajul o formă de manipulare?
De ce contează această descoperire
Pe măsură ce tehnologiile de sensing devin omniprezente – în birouri, locuințe, orașe – riscul unei supravegheri biometrice invizibile crește. Ritmul cardiac, respirația și prezența fizică sunt date intime, iar folosirea lor fără consimțământ ridică probleme serioase.
„Pe măsură ce rezoluția senzorilor crește, trebuie să tratăm confidențialitatea cu maximă seriozitate”, spune Edward Knightly, coordonatorul studiului. „Este esențial să înțelegem vulnerabilitățile și să dezvoltăm mecanisme de apărare.”
MetaHeart nu este încă un produs comercial, dar mesajul cercetării este clar: dacă tehnologia ne poate supraveghea corpul, tehnologia ne poate și proteja.