- O conjuncție între planete au produs o iluzie care poate confirma apariția Stelei de la Bethleem
- Cea mai discutată este tripla conjuncție dintre Jupiter și Saturn din anul 7 î.e.n
- Astfel, Iisus s-ar fi născut cu 7 sau 6 ani mai devreme, sau după alte calcule cu 2-3 ani înainte
- Moartea lui Irod cel Mare în anul 4 înaintea erei noastre confirmă că Iisus s-a născut mai devreme decât credeam
- Dacă luam în calcul aceste erori, noi ne-am afla, de fapt, în 2020 sau 2021
O analiză combinată a datelor astronomice și istorice readuce în discuție misterul „stelei
magilor”, fenomenul ceresc asociat nașterii lui Iisus. Ipotezele moderne arată că acest semn
nu a fost neapărat o stea, iar scenariile merg până la corectarea simbolică a calendarului nostru.
Este evocată în Evanghelii și unii se întreabă dacă Steaua de la Bethleem a existat cu adevărat. E posibil ca „Steaua celor trei Magi” să fi strălucit cu adevărat pe cer? Ce ne spun astronomii?
Cercetările actuale indică mai multe fenomene astronomice posibile. Cea mai discutata este tripla conjuncție dintre Jupiter și Saturn din anul 7 î.e.n., un eveniment rar, cu o puternică semnificație astrologică în Antichitate, mai ales pentru învățații din Orient.
Alte ipoteze vorbesc despre o cometă sau o „stea nouă” consemnată în cronicile chineze în 5 î.e.n., ori despre o conjuncție extrem de strânsă între Jupiter și Venus, în anii 3–2 î.e.n., care ar fi apărut pe cer ca un singur punct foarte strălucitor. Pentru magi, considerați mai degrabă astrologi decât regi, important nu era spectacolul vizual, ci mesajul simbolic al cerului.
Cum se leagă aceste fenomene de contextul istoric al nașterii lui Iisus?
Evangheliile plasează nașterea lui Iisus în timpul domniei lui Irod cel Mare, suveran care, potrivit majorității istoricilor, a murit în anul 4 î.e.n. Dacă acest reper este corect, nașterea trebuie să fi avut loc înainte de această dată, ceea ce favorizează scenariile din intervalul 7–5 î.e.n.
Conjuncția Jupiter–Saturn sau apariția unei comete se înscriu bine în acest cadru. Ipoteza unei nașteri în 3–2 î.e.n. presupune însă o datare mai târzie a morții lui Irod, acceptată doar de o parte a cercetătorilor.
Ce impact are această analiză asupra calendarului nostru actual?
Calendarul creștin, cunoscut că „Anno Domini”, a fost stabilit în secolul al VI-lea de călugărul Dionysius Exiguus. Calculele sale, bazate pe informațiile istorice disponibile atunci, par să fi subestimat cu câțiva ani data reală a nașterii lui Iisus.
Concluzia larg acceptată astăzi este că Iisus s-a născut între anii 6 și 4 î.e.n., adică „înainte de Hristos” din punct de vedere cronologic. Asta înseamnă că ne-am afla, de fapt, în 2020 sau în 2021. Știm că anul zero nu există și se trece direct de la anul -1, deci înaintea erei noastre, la anul 1 al erei noastre.
Această eroare calendaristica nu a dus la modificarea calendarului nostru: convenția a fost păstrată, iar corecția rămâne una academică, nu administrativă.
În esență, „steaua magilor” nu schimbă doar modul în care privim un episod biblic, ci arată cum astronomia, istoria și tradiția se intersectează, lăsând în urma lor un calendar imperfect, dar universal acceptat.