- Cartoful provine dintr-un hibrid între roșii și Etuberosum, în urmă cu 9 milioane de ani
- Niciuna dintre plantele-părinte nu făcea tuberculi – dar combinate, au reușit
- Gena SP6A de la roșii și IT1 de la Etuberosum au creat organul-cheie: tuberculul
- Cartofii au evoluat în Anzi, unde hibridizarea le-a permis să supraviețuiască altitudinii
- Este primul caz documentat în care o formă de viață obține un organ nou prin hibridizare
Cartoful prăjit, piureul, chipsurile, toate au un strămoș din adâncuri. Un nou studiu publicat în Cell dezvăluie că originile cartofului cultivat modern implică o relație genetică între roșii și o plantă de care probabil n-ai auzit vreodată: Etuberosum.
Cu aproximativ 9 milioane de ani în urmă, în Anzi, s-a produs o hibridizare între aceste două linii botanice. Iar din acest amestec vegetal a ieșit ceva absolut nou: o plantă care avea capacitatea unică de a forma tuberculi sub pământ, adică exact ce astăzi numim „cartof”.
Cartoful nu e văr cu roșia. E copilul ei.
Echipa internațională de cercetători a analizat peste 100 de genomuri de cartofi, roșii și Etuberosum, în cea mai amplă investigație genetică de acest tip. Descoperirea-șoc: fiecare genom de cartof poartă o combinație aproape egală de gene de la cele două „specii-părinte.”
Cu alte cuvinte, cartoful nu este doar înrudit cu roșia, e un hibrid între roșie și Etuberosum. Sau, ca să punem lucrurile în termeni de piață agroalimentară: cartoful este un copil crescut între tejgheaua de salate și taraba cu plante medicinale.
Nici roșia, nici Etuberosum n-au tuberculi. Deci cum s-a întâmplat?
Roșiile fac fructe, Etuberosum face tulpini, dar niciuna nu face tuberculi. Așa că marea întrebare era: de unde a apărut partea gustoasă a cartofului, acea bilă subterană plină de amidon?
Răspunsul e un duet genetic:
- Roșia a venit la petrecere cu gena SP6A, care declanșează formarea tuberculilor
- Etuberosum a contribuit cu gena IT1, care determină forma și funcția acestor tuberculi
Când cele două gene s-au întâlnit, au dat naștere unui organ complet nou în lumea vegetală, și, ulterior, unei întregi civilizații culinare bazate pe el.
Anzii: locul unde s-au cunoscut părinții cartofului
Hibridizarea s-a produs în perioada în care Munții Anzi se ridicau, schimbând complet climatul și ecosistemele Americii de Sud. Noii hibrizi care rezultau aveau o superputere: puteau supraviețui la altitudine, reproducându-se asexuat prin tuberculi.
Această adaptare a fost un avantaj uriaș: plantele nu mai depindeau de polenizatori sau condiții speciale, își trimiteau puii direct prin pământ. Așa s-a născut cartoful 2.0.
Genetica și gastronomia: un meci neașteptat
Cartoful este astăzi una dintre cele patru culturi alimentare esențiale ale lumii, alături de grâu, porumb și orez. Dar până acum, arborele său genealogic era un puzzle cu piese lipsă. Acest studiu nu doar că le găsește, dar ne arată și cât de creativă este natura când vine vorba de inovații botanice.
“Este pentru prima dată când hibridizarea e demonstrată ca sursă a unui organ complet nou, și încă unul care hrănește miliarde de oameni,” a declarat Sanwen Huang, coautor al studiului.