• Erorile medicale fac sute de mii de victime anual; AI-ul poate reduce acest număr
• Burnout-ul medicilor și avalanșa de date compromit calitatea diagnosticului
• Algoritmii pot depăși medici în identificarea bolilor rare și complexe
• Bias-ul există și la oameni, și la AI, dar corectarea algoritmilor e mai fezabilă
• Pacienții se confesează mai deschis AI-ului, ceea ce poate duce la diagnostic precoce

Statisticile sunt greu de ignorat: în fiecare an, peste 250.000 de americani mor din cauza erorilor medicale, echivalentul prăbușirii a patru avioane pe săptămână.

În Europa, milioane de pacienți cu boli rare rămân nediagnosticați sau așteaptă chiar și zece ani pentru un răspuns.

Problema e globală și adesea invizibilă, pentru că nu intră în breaking news.

Medici copleșiți de muncă și cunoștințe învechite

Dincolo de halatele albe, realitatea e sumbră: jumătate dintre doctorii americani sunt epuizați, iar sute aleg anual să-și pună capăt zilelor.

La fiecare 39 de secunde apare un articol biomedical nou, iar până termină facultatea, studenții află că jumătate din materia predată e deja depășită. În aceste condiții, e aproape un miracol că sistemul rezistă.

Algoritmi cu rezistență supraomenească

Aici intră în scenă inteligența artificială. Algoritmii nu obosesc, nu se culcă și nu pierd firul. Într-un studiu recent, un chatbot a reușit să identifice 90% dintre cazurile de boli rare în primele opt sugestii, o performanță peste cea a medicilor implicați.

Pentru pacienții care așteaptă ani de zile un diagnostic, asta ar putea fi diferența dintre viață și moarte.

Cine e mai părtinitor: medicul sau algoritmul?

Este adevărat că AI-ul moștenește uneori prejudecăți din datele cu care e antrenat. Dar, spune cercetătoarea Charlotte Blease, „e mai ușor să corectezi un algoritm decât să corectezi deciziile de moment ale medicilor”.

De fapt, studiile arată că AI-ul poate chiar detecta și semnala discriminarea deja existentă în notele medicale scrise de oameni.

Pacienții și paradoxul confesiunii digitale

Un detaliu neașteptat: pacienții tind să fie mai sinceri cu un chatbot decât cu un doctor. Încă din 1966, un pacient îi spunea cercetătorului Warner Slack: „Îmi place mai mult să vorbesc cu acest computer decât cu medicii de sus.”

Azi, datele confirmă: oamenii dezvăluie mai ușor simptome jenante sau semne timpurii de cancer când discută cu o mașină.

De ce acum?

Cartea lui Charlotte Blease, Dr. Bot: Why Doctors Can Fail Us, and How AI Could Save Lives, lansată în septembrie 2025, prinde un moment cheie: creșterea numărului de pacienți, deficitul global de medici și explozia de date biomedicale.

Organizații precum OMS avertizează însă: potențialul AI-ului e uriaș, dar la fel și riscurile, dacă nu există reguli și transparență.

Citește și

• iPhone 18 Pro și Pro Max. Între continuitate și un strop de transparență din viitor
• Pădurile plouă cu plastic. Descoperirea care schimbă felul în care vedem poluarea
• Fiverr taie 250 de joburi ca să devină „AI-first”. Startup vibe, dar cu prețul angajaților