- LIGO a detectat prima undă gravitațională în 2015.
- Rana Adhikari folosește AI pentru a îmbunătăți detectoarele.
- Algoritmul crește sensibilitatea LIGO cu 10–15%.
A.I-ul ajută la studierea undelor gravitaționale și astfel s-a deschis o nouă fereastră spre înțelegerea Universului. Descoperirea primei unde gravitaționale, în 2015, a reprezentat un moment istoric pentru știință și a captat atenția comunității internaționale. Evenimentul a fost posibil datorită proiectului LIGO, un program de cercetare care deține două detectoare gemene, amplasate la Hanford, Washington și Livingston, Louisiana.
Ce sunt detectoarele LIDO?
Aceste detectoare sunt construite pe o structură impresionantă: brațe de patru kilometri în care laserele măsoară schimbări de distanță mai mici decât lățimea unui proton. Pentru a înțelege nivelul de precizie, specialiștii compară acest proces cu măsurarea distanței până la Alpha Centauri cu exactitatea unui fir de păr uman. Construcția LIGO a început în 1994 și a durat peste două decenii, incluzând patru ani de modernizări.
În 2015, LIGO a reușit să detecteze pentru prima dată o undă gravitațională generată de coliziunea a două găuri negre îndepărtate. Această realizare a revoluționat domeniul astrofizicii și a deschis calea pentru noi experimente.
Rana Adhikari și viziunea pentru viitor
Unul dintre cercetătorii care au jucat un rol esențial în această poveste este fizicianul Rana Adhikari de la Caltech. În anii 2000, el a condus echipa responsabilă de optimizarea detectorului. După succesul din 2015, Adhikari și-a propus să lărgească spectrul de frecvențe al undelor detectate, declarând că vrea să descopere „lucruri sălbatice pe care nimeni nu le-a imaginat”.
Pentru a-și atinge obiectivele, a colaborat cu Mario Crenn, un cercetător care dezvoltase software pentru experimente de optică cuantică. Împreună, au apelat la inteligența artificială pentru a explora noi posibilități de design.
A.I –ul devine un aliat surprinzător în cercetarea fundamentală
Inteligența artificială a propus o soluție ingenioasă și neașteptată: un design cu o buclă suplimentară de trei kilometri pentru lumină, ceea ce a redus zgomotul cuantic. Aceste idei, considerate odată doar ipotetice, au fost puse în practică cu ajutorul algoritmilor de învățare automată.
Rezultatele nu au întârziat să apară. Designul asistat de AI a crescut sensibilitatea detectorului LIGO cu până la 15%, o diferență uriașă într-un domeniu unde fiecare mică îmbunătățire contează.
Efraim Steinberg, profesor la Universitatea din Toronto, a remarcat că algoritmul a reușit să identifice soluții pe care cercetătorii nu le-au descoperit în peste patru decenii de studiu.