- Meta colectează date din activitatea angajaților pentru a-și îmbunătăți modelele de inteligență artificială
- Sunt monitorizate tastările, click-urile și uneori conținutul ecranului
- Programul, numit MCI, rulează pe aplicații uzuale precum Google sau Slack
- Angajații vizați nu pot refuza participarea, potrivit Reuters
- Inițiativa ridică întrebări despre limitele supravegherii la locul de muncă
În cursa accelerată pentru dezvoltarea de sisteme de inteligență artificială mai performante, Meta explorează o sursă de date cât se poate de directă: propriii angajați.
Potrivit unei investigații Reuters din 23 aprilie 2026, citată și de Euronews și TechCrunch, compania a implementat un sistem intern care transformă activitatea zilnică de la birou în material de antrenament pentru AI.
Ideea nu este complet nouă — platformele Meta analizează de ani de zile comportamentul utilizatorilor. Diferența este că, de această dată, „utilizatorii” sunt chiar angajații.
Fiecare click contează: ce vede software-ul și ce colectează concret
Programul utilizat poartă numele Model Capability Initiative (MCI) și funcționează ca un observator discret, dar extrem de detaliat.
Concret, sistemul poate înregistra:
- mișcările mouse-ului
- click-urile
- apăsările de taste
- în unele cazuri, capturi ale ecranului
Datele sunt colectate din interacțiunile cu sute de site-uri și aplicații uzuale — inclusiv Google, LinkedIn, Wikipedia, Slack sau GitHub, potrivit CNBC și Reuters.
Scopul: să ofere modelelor de inteligență artificială exemple reale despre cum lucrează oamenii cu software-ul, nu doar scenarii simulate.
Fără „opt-out”: de ce spune Meta că monitorizarea este necesară
Un detaliu care a atras rapid atenția este lipsa unei opțiuni de refuz. Angajații din SUA incluși în program nu pot opta să nu participe, conform documentelor interne citate de Reuters.
Meta susține însă că există limite clare: datele colectate nu sunt folosite pentru evaluarea performanței sau pentru monitorizarea individuală a angajaților, ci exclusiv pentru antrenarea sistemelor AI.
Un purtător de cuvânt al companiei a explicat pentru TechCrunch că dezvoltarea unor modele avansate necesită „exemple autentice de utilizare a computerului” — ceva ce nu poate fi replicat complet artificial.
Între inovație și intruziune: unde începe disconfortul angajaților
Chiar și cu aceste explicații, inițiativa deschide o zonă gri. Monitorizarea la locul de muncă nu este o noutate, dar utilizarea acestor date pentru inteligență artificială schimbă miza.
Nu mai este vorba doar despre productivitate sau securitate, ci despre transformarea comportamentului uman în resursă tehnologică.
Întrebările care apar sunt inevitabile:
- cât de transparent este acest tip de colectare a datelor?
- unde se trasează limita între analiză și supraveghere?
- și, mai ales, cât de voluntară este participarea într-un astfel de sistem?
Pe măsură ce competiția în domeniul AI se intensifică, companiile caută date tot mai „umane” pentru a-și perfecționa modelele. Cazul Meta ar putea deveni un precedent — sau un semnal de alarmă — despre direcția în care se îndreaptă relația dintre muncă și tehnologie.