• Un set de documente desecretizate într-un proces federal din SUA afirmă că Meta a stopat un studiu intern când rezultatele au arătat efecte negative ale Facebook asupra stării emoționale
• Studiul „Project Mercury” (2020), realizat cu Nielsen, ar fi descoperit că dezactivarea Facebook timp de o săptămână reduce depresia, anxietatea, singurătatea și comparația socială negativă
• Acuzațiile apar într-un mega-proces în care procurori generali, districte școlare și părinți dau în judecată Meta, TikTok, YouTube și Snap pentru presupusa „adictivitate” a platformelor asupra minorilor
• În dosar sunt menționate și comentarii interne precum „IG e un drog”, pe care Meta le numește scoase din context
• Cazul reaprinde dezbaterea despre sănătate mintală, rețele sociale, algoritmi și responsabilitatea companiilor tech față de tineri

În 2020, Meta a rulat discret un studiu intern cu nume de film SF: „Project Mercury”.

 În parteneriat cu Nielsen, cercetătorii au rugat un grup de utilizatori să își dezactiveze Facebook pentru o săptămână și să completeze chestionare despre cum se simt. Ideea era simplă: dacă Facebook e un spațiu de „conectare”, ar trebui să te simți mai singur fără el.

Numai că răspunsurile au venit fix pe dos. Conform documentelor depuse în instanță, cei care au luat pauză au raportat scăderi la depresie, anxietate, singurătate și comparație socială negativă. Cu alte cuvinte: o săptămână fără scroll a arătat ca o mini-cură de detox emoțional.

Aici apare partea cu adevărat sensibilă: reclamanții susțin că Meta nu a publicat studiul și ar fi tras obloanele proiectului imediat ce a văzut rezultatele. Intern, compania ar fi justificat oprirea spunând că participanții erau influențați de „narațiunea negativă din presă despre Meta” — adică oamenii s-au simțit mai bine fără Facebook pentru că… credeau deja că Facebook e rău.

Pentru instanță urmează să se clarifice dacă asta e o explicație metodologică validă sau un mod elegant de a băga sub preș un rezultat supărător.

Procesul din California: cine acuză și ce vor, de fapt, reclamanții

„Project Mercury” nu plutește singur în dosar. El e o piesă dintr-un litigiu uriaș consolidat într-un MDL (multi-district litigation) în California de Nord, în care sunt implicate sute de acțiuni: procurori generali din mai multe state americane, peste 200 de districte școlare și numeroși părinți. Țintele sunt granzii social media: Meta (Facebook, Instagram), TikTok, YouTube și Snapchat.

Teza reclamanților e că platformele ar fi fost proiectate deliberat să creeze dependență digitală la minori, iar companiile ar fi știut că asta vine cu costuri psihologice: anxietate, depresie, tulburări de somn, probleme de atenție și o cultură a comparației permanente. Școlile spun că efectele se văd direct în clasă — mai multe crize emoționale, mai multe intervenții de consiliere, mai puțină capacitate de concentrare.

O audiere-cheie în acest dosar e programată pentru 26 ianuarie 2026.

Meta contraatacă: „nu îngropăm nimic, doar ni se interpretează greșit studiile”

Meta a respins acuzațiile în termeni duri. Spune că reclamanții folosesc „citate alese pe sprânceană” și fragmente de documente pentru a construi o poveste falsă. Compania insistă că de peste un deceniu investește în siguranța adolescenților și enumeră măsuri recente: setări de confidențialitate mai stricte pentru conturile de teen, instrumente de control parental și filtre împotriva conținutului dăunător.

Meta contestă și valoarea studiului „Project Mercury”. În varianta companiei, efectul pozitiv ar fi apărut mai ales la cei care credeau deja că Facebook le face rău; când s-au oprit, s-au simțit mai bine — ceea ce ar reflecta o așteptare psihologică, nu un efect direct al platformei.

Dar chiar și această apărare are o problemă de percepție publică: dacă o platformă te face să te simți mai bine când nu o folosești, e greu să o vinzi ca pe un spațiu „neutru” de conexiune socială.

De ce contează cazul: de la Franțes Haugen la presiunea pe industrie

Scandalul are și un aer de reluare sezonieră. În 2021, „Facebook Papers” scurse de avertizoarea Frances Haugen arătau că Instagram poate amplifica anxietatea și problemele de imagine corporală la adolescenți, iar conducerea știa asta.

Acum, „Project Mercury” pare să aducă în discuție ceva și mai incomod: nu doar că existau semnale despre efecte negative, ci și că un studiu cu o formă de „dovadă cauzală” ar fi fost oprit când a deranjat narațiunea oficială.

În afara Meta, cercetarea independentă a tot găsit corelații între expunerea masivă la social media și risc crescut de depresie/anxietate la tineri, mai ales când timpul zilnic depășește câteva ore. Aceste studii nu spun că rețelele sunt singura cauză, dar arată că algoritmii care împing conținut fără pauză pot deveni un stres continuu.

Miza pentru industrie e uriașă: dacă instanța acceptă ideea că designul platformelor a creat un „nuisance public” comparabil cu tutunul sau jocurile de noroc, se pot schimba regulile jocului – de la amenzi și despăgubiri până la obligații de redesign.

Iar pentru utilizatori, povestea are un adevăr simplu, ușor de simțit în viața de zi cu zi: uneori cel mai bun „feature” al unei aplicații e butonul de off. Deocamdată, instanța va decide dacă Meta a ignorat un semnal legitim sau dacă reclamanții au supra-interpretat un experiment limitat. Dar discuția despre ce fac rețelele sociale cu mințile noastre — mai ales ale copiilor — tocmai a primit combustibil nou.

Citește și

• X aprinde internetul după ce începe să arate de unde ești. Transparență utilă sau doxxing cu fundiță?
• Meta este acuzată că ascunde dovezi despre efectele negative ale rețelelor Facebook și Instagram asupra sănătății mintale a adolescenților
• „Moș Crăciun nu există” spun Chatboții copiilor. Părinții acuză companiile AI că distrug sărbătorile