• Comisia Europeană pregătește reguli noi împotriva funcțiilor considerate „adictive” pe platforme precum TikTok, Instagram și Facebook
• Ursula von der Leyen a spus pe 12 mai 2026 că UE vizează scroll-ul infinit, autoplay-ul și notificările push
• TikTok este investigată pentru design care ar putea încuraja utilizarea compulsivă, în special în rândul minorilor
• Meta este acuzată preliminar că nu blochează suficient de bine accesul copiilor sub 13 ani pe Instagram și Facebook
• Miza nu este doar timpul petrecut online, ci felul în care platformele transformă atenția copiilor într-un model de business

Comisia Europeană schimbă tonul în relația cu marile platforme de social media. După ani în care discuția s-a concentrat pe conținut toxic, dezinformare și materiale ilegale, Bruxellesul se uită acum la mecanismele din spatele ecranului: scroll infinit, autoplay, notificări push și algoritmi care trimit utilizatorul dintr-un clip în altul.

Pe 12 mai 2026, la European Summit on Artificial Intelligence and Children din Danemarca, Ursula von der Leyen a spus că Uniunea Europeană pregătește acțiuni împotriva designului „adictiv” de pe TikTok și Meta. Potrivit CNBC, președinta Comisiei a numit direct TikTok, dar a spus că aceeași logică se aplică și Meta, pentru că Instagram și Facebook nu ar reuși să aplice eficient vârsta minimă de 13 ani.

Tradus din limbajul de reglementare: UE nu mai vrea doar să întrebe „ce conținut nociv apare pe platformă?”, ci și „de ce este platforma construită ca un bufet nelimitat pentru atenția copiilor?”.

Este o schimbare importantă. Scroll-ul infinit nu pare periculos când îl vezi ca pe o funcție comodă. Autoplay-ul nu pare o problemă când doar pornește următorul clip. Notificările push par simple alerte. Dar împreună formează o mașinărie foarte eficientă: te cheamă înapoi, îți elimină pauzele naturale și îți face ieșirea din aplicație mai grea decât intrarea.

TikTok, Instagram și Facebook sunt chemate la tabla de responsabilitate

TikTok este una dintre principalele ținte ale Bruxellesului. În februarie 2026, Comisia Europeană a anunțat constatări preliminare potrivit cărora platforma ar fi putut încălca Digital Services Act printr-un design care favorizează comportamente compulsive. Comisia a menționat feed-ul infinit, autoplay-ul, notificările push și sistemele de recomandare ca elemente care pot crea riscuri pentru minori.

Meta se află într-un dosar la fel de sensibil. În aprilie 2026, Comisia a transmis că Instagram și Facebook nu ar fi făcut suficient pentru a ține copiii sub 13 ani departe de platforme. Potrivit constatărilor preliminare, minorii ar putea ocoli relativ ușor mecanismele de verificare a vârstei.

Pentru TikTok, Instagram și Facebook, acuzația nu este că au inventat plictiseala digitală. Acuzația este mai serioasă: că au construit produse atât de eficiente în a capta atenția, încât instrumentele de protecție pentru copii ajung să pară plasturi lipiți pe o bandă rulantă.

Platformele susțin, de regulă, că investesc în siguranță: conturi speciale pentru adolescenți, controale parentale, limite de timp, filtre de conținut și notificări de pauză. Problema este că Bruxellesul pare să nu mai fie convins de butoanele de siguranță puse peste un model de business bazat pe engagement maxim.

Aici intră în joc protecția copiilor online. Pentru UE, întrebarea devine dacă o platformă poate spune că protejează minorii, dar în același timp le oferă un produs optimizat pentru stat cât mai mult pe ecran.

Vârsta online devine noua parolă de intrare pe internet

Un punct central al planului european este verificarea vârstei. Ursula von der Leyen a spus că executivul european a dezvoltat o aplicație de verificare a vârstei cu standarde ridicate de confidențialitate și că statele membre o vor putea integra în portofelele digitale.

Ideea sună simplu: platforma nu trebuie să știe cine ești, ci doar dacă ai vârsta necesară. În loc să trimiți o copie de buletin către fiecare aplicație, un sistem european ar putea confirma doar că utilizatorul este peste un anumit prag de vârstă.

În practică, însă, verificarea vârstei online este unul dintre cele mai complicate puzzle-uri ale internetului. Dacă sistemul este prea lejer, copiii îl ocolesc în cinci minute. Dacă este prea strict, adulții ajung să se legitimeze pentru activități banale online. Dacă este prost securizat, datele personale devin noua comoară pentru hackeri.

De aceea, UE încearcă să lege această verificare de identitatea digitală europeană, dar fără să creeze un internet în care fiecare click cere actul la control. Este o diferență esențială: protecția copiilor nu trebuie să devină supraveghere generalizată.

Interdicțiile pentru minori câștigă teren, dar nu sunt baghetă magică

Europa nu este singură în această cursă. Australia a introdus o interdicție națională pentru conturile de social media ale copiilor sub 16 ani, aplicabilă din 10 decembrie 2025. Modelul australian este urmărit atent de guverne din Europa, inclusiv de state care discută limite de vârstă, consimțământ parental sau reguli mai dure pentru platforme.

Pe hârtie, o interdicție pare elegantă: sub o anumită vârstă, nu intri. În viața reală, adolescenții nu sunt fișiere Excel. Pot folosi conturi false, telefoanele altora, VPN-uri sau platforme mai puțin vizibile. Iar când copiii pleacă din spațiile mari, reglementate, pot ajunge în colțuri mai obscure ale internetului, unde controlul parental și intervenția autorităților sunt și mai dificile.

Există și o altă nuanță. Pentru mulți adolescenți, rețelele sociale nu sunt doar divertisment. Sunt locul unde vorbesc cu prietenii, urmăresc știri, găsesc comunități, învață, se exprimă și uneori cer ajutor. O regulă prea dură poate reduce riscurile, dar poate tăia și conexiuni importante.

Asta nu înseamnă că platformele trebuie lăsate să facă ce vor. Înseamnă că soluția nu poate fi doar un zid mai înalt. Trebuie să fie și un internet construit mai puțin agresiv pentru mintea copiilor.

Europa vrea platforme mai sigure, fără să transforme internetul în ghișeu

Miza reală nu este dacă un copil mai vede un clip cu dansuri sau un tutorial de machiaj. Miza este economia atenției. Platformele câștigă atunci când utilizatorii rămân conectați, derulează, reacționează, dau share și se întorc. În acest model, atenția devine combustibil, iar copiii sunt utilizatori extrem de vulnerabili.

Digital Services Act oferă Comisiei Europene instrumentul legal pentru această ofensivă. DSA obligă platformele foarte mari să evalueze și să reducă riscurile sistemice, inclusiv cele care afectează minorii, sănătatea mintală și drepturile fundamentale. Dacă nu respectă regulile, companiile pot primi amenzi de până la 6% din cifra globală anuală de afaceri.

Ce urmează este partea grea: definirea exactă a „designului adictiv”. Nu orice funcție comodă este toxică. Nu orice notificare este manipulare. Nu orice algoritm este periculos. Dar atunci când toate sunt optimizate pentru a elimina pauza, alegerea și oprirea, reglementatorii încep să vadă o problemă de sănătate publică, nu doar una de UX.

Pentru Meta și TikTok, mesajul de la Bruxelles este că siguranța nu mai poate fi un meniu separat în setări. Trebuie să fie parte din arhitectura produsului. Altfel spus, nu ajunge să pui un buton „ia o pauză” într-o aplicație construită să nu te lase să iei pauză.

Pentru părinți, vestea este amestecată. Regulile pot aduce platforme mai sigure, dar nu vor înlocui educația digitală, conversațiile din familie și limitele clare. Pentru adolescenți, miza este să nu fie tratați nici ca adulți în miniatură, nici ca utilizatori fără drepturi.

Europa încearcă acum să traseze o linie dificilă: să protejeze copiii de designul manipulator, fără să transforme internetul într-un spațiu sufocat de verificări, interdicții și controale. Dacă îi iese, TikTok și Instagram ar putea arăta altfel pentru minori. Dacă nu, vom schimba doar ambalajul unei probleme care va continua să deruleze la infinit.

Citește și

• DDR6 prinde contur: memoria „de două ori mai rapidă” e în lucru, dar nu ajunge prea curând pe PC-uri
• Al doilea bărbat paralizat implantat cu cipul cerebral de la Neuralink poate pilota acum o dronă doar cu gândul. Compania lui Musk pregătește implanturi în masă în 2026
• Neurable dezvoltă căști care îți pot „citi” creierul: Măsoară atenția, stresul și oboseala mentală. Cum funcționează dispozitivul