• Australia a activat, pe 10 decembrie 2025, interdicția accesului la rețele sociale pentru cei sub 16 ani, iar platformele riscă amenzi uriașe dacă nu verifică vârsta
• Primele „șmecherii” din școli: VPN-uri care îi fac să pară conectați din altă țară
• Al doilea truc favorit: conturi făcute pe numele părinților sau cu e-mailurile lor
• Pentru verificări de tip selfie/recunoaștere facială, adolescenții spun că folosesc imagini ale unor persoane mai mari pentru a trece filtrul
• Mulți se mută pe aplicații care nu sunt încă blocate (de ex. WhatsApp, Discord, Roblox), unde controlul e mai slab

Australia a intrat într-un teritoriu legislativ aproape SF: a tras linie la 16 ani și a spus „până aici cu social media”. Din 10 decembrie 2025, marile platforme trebuie să blocheze conturile minorilor sub prag și să verifice vârsta „rezonabil”. Dacă nu, plătesc scump — până la 49,5 milioane AUD în cazuri grave. Guvernul Albanese spune că ținta e sănătatea mintală și siguranța copiilor: mai puțină dependență de algoritmi, mai puțin bullying, mai puțină expunere la conținut toxic.

Doar că legea a intrat în vigoare într-o lume în care adolescenții sunt nativi digitali. Și, când pui o barieră nouă pe internet, reacția lor nu e „ok, renunț”, ci „hai să vedem cum trecem pe sub ea”. Rezultatul: încă din primele săptămâni s-a văzut că interdicția nu înseamnă dispariția lor din online, ci schimbarea traseului.

Portițele de liceu: teleportare cu VPN și identități împrumutate

Fără să transformăm asta într-un manual, tabloul metodelor folosite e deja destul de clar:

1) VPN-ul, adică „m-am mutat în Canada în 3 secunde”.

Cea mai răspândită soluție e folosirea VPN-urilor. Pentru platformă, un VPN poate face ca un utilizator din Sydney să pară că e în Noua Zeelandă, SUA sau oriunde unde nu se aplică încă blocajul australian. E metoda „clasică de internet”: dacă regula e locală, te dai drept altundeva.

2) „Contul e al mamei, jur!”

Al doilea truc e la fel de vechi ca formularul de înscriere online: cont pe numele părinților sau al unui frate mai mare, cu dată de naștere trecută peste 16 ani. Aici intervine și o realitate sociologică deloc surprinzătoare: mulți părinți preferă să aibă copilul „sub ochi” pe o platformă mare decât să-l împingă spre colțuri obscure ale netului. Sondaje citate de presă arată că o treime dintre părinți ar fi dispuși să ajute la ocolirea legii.

3) Verificarea facială? „Împrumut o față.”

Cum platformele experimentează cu estimarea vârstei prin selfie, adolescenții au găsit și aici improvizații: folosirea unor imagini cu persoane mai mari pentru a păcăli scanarea. Nu e o surpriză pentru experți, care avertizau deja că biometria scade în precizie exact la vârstele apropiate de 16 ani.

4) Migrarea pe „terenul vecinului”.

Nu toate platformele sunt în aceeași categorie legislativă. WhatsApp, Discord, Roblox sau YouTube Kids nu intră (încă) în zona strict interzisă, așa că o parte dintre adolescenți își mută comunitățile acolo. Practic, dacă ușa principală e încuiată, intră pe lateral.

De ce statul și adolescenții intră într-un meci fără final clar

Marea problemă a legii nu e intenția, ci implementarea. Un studiu pilot de „age assurance” finanțat de guvern a arătat că există metode tehnice de verificare, dar niciuna nu e infailibilă:

• verificarea cu acte e cea mai precisă, dar ridică probleme serioase de confidențialitate (și australieni nu au încredere să-și lase buletinul la platforme),
• verificările biometrice sau comportamentale sunt mai „prietenoase cu datele”, dar dau rateuri tocmai la adolescenții de 14–17 ani.

Asta creează un paradox: cei care nu pot ocoli restricția sunt, de multe ori, cei mai vulnerabili sau cei fără sprijin acasă. În același timp, ceilalți rămân online pe rute alternative. Iar mutarea spre servicii mai puțin reglementate poate expune tinerii la riscuri și mai mari decât cele pe care legea vrea să le reducă.

Pe scurt, Australia a pornit un experiment global curajos, dar a descoperit instant un adevăr vechi de internet: dacă există o barieră, există și un tutorial informal despre cum o sari. Nu e clar încă dacă statul va câștiga această cursă sau dacă urmează ani întregi de „pisica și șoarecele” între platforme, reglementatori și adolescenți care tratează fiecare blocaj ca pe un nou nivel de joc.

Citește și

• Xiaomi vrea roboți umanoizi în fabrici în 5 ani. Lei Jun promite o revoluție rapidă în producție
• Oxford University Press numește „rage bait” drept Cuvântul Anului 2025
• Samsung a prezentat Galaxy Z TriFold, primul smartphone pliabil cu 3 ecrane: „Produsul se adresează clienților premium”