- Instagram a lansat o funcție care îți permite să afișezi cartea pe care o citești direct în bannerul profilului.
- Funcția transformă cititul într-un gest pur online, care cere conexiune, exact opusul deconectării pe care o presupune lectura, și mută accentul de la plăcere la performanță.
- „Lecturosfera” își dezvoltă propriile comunități și în România.
Instagram a lansat o nouă funcție care te lasă să afișezi o carte pe care o citești direct în bannerul profilului. E o mutare care duce la extrem jocul de imagine pe care rețeaua îl încurajează de ani buni. Titlul apare sub numele tău, cu o limită de 20 de caractere — suficient cât să semnalizezi rapid ce lectură te definește, potrivit Citești.ro.
Advertisment
„Lecturosfera” a reacționat imediat. Comunitățile Bookstagram și BookTok au primit funcția cu entuziasm, descriind-o drept „random but so cute” și apreciind posibilitățile de personalizare. În același timp, Annabel Nugent susține, pentru Independent, că noua funcție pierde din vedere mizele lecturii: deconectarea și lectura offline. În schimb, site-uri de lifestyle precum OK! Magazine și Mirror au prezentat noutatea ca pe o veste bună pentru „bookworms”.
În ultimul deceniu, promovarea lecturii a trecut de la recenzie și publicitate editorială spre video, recomandare între egali și comunități de gust. Criticii susțin că această practică transformă lectura într-o competiție cuantificată, în care validarea și numărul de cărți citite ajung mai importante decât înțelegerea și bucuria lecturii, în timp ce susținătorii consideră că, chiar și atunci când este alimentat de tendințe sau de dorința de afirmare, fenomenul îi apropie pe oameni de cărți, creează comunități de cititori și face lectura mai atractivă și mai relevantă cultural.
În ce măsură reflectă aceste discuții schimbări în obiceiurile de lectură?
Lectura performativă pe rețelele sociale înseamnă să citești, să porți sau să afișezi cărți în public pentru a proiecta o imagine intelectuală, la modă sau estetică, și nu doar pentru plăcerea intimă a lecturii, transformând literatura într-un accesoriu de lifestyle și într-un simbol de statut pe platforme precum TikTok și Instagram.
Fenomenul apare din dorința de a crea conținut atractiv și de a obține vizibilitate, de a semnala identitatea culturală prin anumite titluri și de a imita vedetele sau influencerii care promovează „cărțile momentului”, manifestându-se prin fotografii cu opere clasice sau filosofice, pagini adnotate și colecții de cărți atent aranjate ori prin afișarea deliberată a unor volume moderne și feministe.
Semnalizarea prin cărți nu e o invenție nouă. În Roma antică, bibliotecile impresionante erau simboluri de statut, iar satiricul Lucian din Samosata îi ironiza pe cei care colecționau cărți fără să le citească. Mai aproape de noi, gențile de pânză cu însemnele librăriilor independente sau cărțile cu coperți recognoscibile de la edituri de prestigiu au funcționat ca declarații de apartenență culturală. Instagram doar digitalizează acest obicei, făcându-l mai vizibil ca oricând. Problema e că noua etichetă de profil e un gest pur online. Ca să arăți că citești, trebuie să te conectezi — exact opusul a ceea ce presupune cititul.
Până acum, semnalizarea avea o componentă materială: ca să porți o geantă Daunt Books, chiar trebuia să intri în librărie; ca să afișezi un Fitzcarraldo Editions, trebuia să cumperi cartea. Instagram îți cere să demonstrezi că faci ceva ce, prin natura lui, se face deconectat. Actualizarea ratează tocmai faptul că o viață offline bogată a devenit aspirațională. Cititul e atrăgător tocmai pentru că oferă o evadare din zgomotul digital. Transformându-l într-un nou prilej de competiție pe rețea, funcția mută accentul de la plăcerea lecturii la performanța de a fi cititor. Moda, cu colaborări între case de modă și edituri, a preluat și ea trendul, dar bannerul Instagram e mai dubios pentru că e complet virtual și nu mai susține nici măcar indirect industria cărții.
Doar eticheta #bookstagramromania are acum 138.000 de postări, iar mențiunea #booktuberomania o găsești acum pe 64 de canale. Pentru #booktokromaniafyp o să găsești 1.800 de postări. Asta înseamnă o tensiune familiară: deși e reconfortant că încă ne pasă să părem cititori, riscăm să confundăm eticheta cu experiența. Faptul că peste o treime dintre adulții din UK au renunțat la cititul de plăcere arată că semnalul nu înlocuiește lectura. Bannerul poate fi o invitație la joacă, dar adevărata miză rămâne timpul petrecut deconectat, cu o carte în mână.
Partenerii noștri