- Zuckerberg acuză politica de fact-checking ca fiind „cenzură politică”.
- Organizații globale avertizează că pot exista „consecințe devastatoare reale”.
- Biden critică decizia lui Zuckerberg și Brazilia cere explicații oficiale.
Meta renunță la fact-checking în SUA, iar decizia este condamnată și de actualul președinte Joe Biden.
Analiștii și organizațiile preocupate de răspândirea dezinformării avertizează asupra riscurilor globale.
Advertisment
Care sunt implicațiile deciziei Meta de a renunța la fact-checking
Meta a eliminat verificarea de fapte în SUA, folosind acum un sistem numit „Community Notes”. Rețele globale precum International Fact-Checking Network avertizează că decizia poate amplifica dezinformarea, mai ales în țări vulnerabile la instabilitate politică, violență sau interferențe electorale. Organizația susține că Meta colabora cu peste 80 de fact-checkeri global, în 26 de limbi. Reducerea programului poate lăsa multe comunități expuse știrilor false și discursurilor de ură, cu efecte reale periculoase.
Cum răspunde Meta la criticile primite
Mark Zuckerberg susține că programul de fact-checking a fost „prea părtinitor politic” și că ducea la „prea multă cenzură”. Într-un interviu recent, el a comparat programul cu „1984”, aluzie la romanul lui Orwell. Totuși, rețele precum IFCN contrazic aceste afirmații, subliniind că partenerii de verificare respectă standarde stricte de imparțialitate. Până acum, Meta a lăudat eficiența verificatorilor, dar schimbarea bruscă de poziție a stârnit suspiciuni privind influența politică.
Cum reacționează alte țări la schimbările Meta
Președintele american Joe Biden a considerat că mișcarea META este „foarte rușinoasă”, iar reacțiile apar la nivel global.
Australia a calificat decizia drept „o evoluție extrem de dăunătoare”, iar Brazilia a cerut explicații în 72 de ore, amenințând cu măsuri legale. Brazilia subliniază importanța protejării drepturilor fundamentale online, în timp ce liderii locali avertizează asupra riscurilor dezinformării în alegeri. ONU a declarat că reglementarea conținutului dăunător „nu este cenzură”, atrăgând atenția asupra consecințelor grave ale discursului instigator la ură.
Partenerii noștri