- 40% dintre angajații americani spun că primesc frecvent conținut AI „frumos, dar inutil”
- Fenomenul, numit „workslop”, costă firmele americane sute de milioane anual
- 2 ore pe săptămână sunt pierdute de fiecare angajat doar pentru a corecta erorile AI
- Problema nu e AI-ul, ci lipsa de strategie și training în companii
- Soluția: educație digitală, leadership clar și reguli de bun-simț pentru folosirea AI-ului
Inteligența artificială trebuia să ne elibereze de muncă plictisitoare. În schimb, în tot mai multe companii americane, a apărut un nou termen: „workslop” – acel tip de conținut care pare muncă bună, dar nu ajută cu nimic.
Un raport publicat în Harvard Business Review în septembrie 2025 arată că peste 40% dintre angajații americani au primit în ultima lună texte, rapoarte sau e-mailuri generate de AI care „arătau impecabil”, dar „nu aveau substanță”. Cu alte cuvinte: o muncă falsă, frumos ambalată.
Un participant la studiu a descris situația perfect:
„E ca atunci când primești un raport de 10 pagini care arată grozav, dar după ce-l citești realizezi că nu spune nimic.”
De la promisiune la haos digital
La început, AI-ul a fost primit în birouri ca un miracol: scrie texte, face analize, creează prezentări în câteva secunde. Apoi a venit realitatea.
Conform studiului, angajații petrec aproape două ore pe săptămână doar ca să corecteze sau clarifice conținutul AI. Costul? În jur de 186 de dolari pe lună per angajat în timp irosit.
Și asta fără să punem la socoteală stresul emoțional.
Mai mult de jumătate dintre cei chestionați spun că se simt iritati, confuzi sau jigniți când primesc astfel de materiale. Pentru unii, „workslop”-ul e noul „reply all” — acel tip de greșeală care scoate pe toată lumea din minți.
Ce este „workslop” (și de ce ne omoară productivitatea)
Cercetătorii de la Stanford Social Media Lab și BetterUp Labs, care au colaborat la studiul HBR, definesc „workslop”-ul ca „output AI ce pare valoros, dar nu contribuie cu nimic la progresul unei sarcini”.
Exemplele abundă:
- E-mailuri cu propoziții perfecte, dar fără concluzii;
- Prezentări cu grafice inutile și titluri „inspirate” generate automat;
- Cod scris impecabil… care nu rulează;
- Rapoarte care „sună” academic, dar nu au nicio informație nouă.
Este munca de birou 2.0: frumoasă, coerentă, dar complet sterilă.
„Nu AI-ul e problema. Șeful e.”
Deși e ușor să dăm vina pe ChatGPT, Gemini sau Copilot, experții susțin că adevărata cauză este lipsa de leadership.
Companiile au introdus AI-ul peste noapte, fără training, fără reguli și fără strategie.
„Managerii cred că dacă plătesc pentru un tool de AI, productivitatea crește automat. Nu, crește doar haosul”, spune Gene Marks, consultant american și autorul articolului AI tools churn out ‘workslop’ publicat în The Guardian.
El mai adaugă:
„În 20 de ani de implementări software, am văzut mereu același lucru: tehnologia e bună. Oamenii sunt problema.”
În multe firme, nu există:
- o politică de utilizare AI,
- un responsabil clar pentru gestionarea aplicațiilor,
- nici măcar o listă cu „ce e permis și ce nu”.
Rezultatul? O junglă digitală unde fiecare angajat folosește AI cum crede, iar la final nimeni nu mai știe cine a produs ce — sau dacă e corect.
Cum poate fi evitat „workslop”-ul
Specialiștii propun câteva soluții simple (dar ignorate de multe organizații):
- Educație digitală reală – instruirea angajaților în scrierea prompturilor și verificarea rezultatelor.
- Politici interne clare – definirea domeniilor unde AI poate fi folosit (și unde nu).
- Evaluare umană obligatorie – nicio ieșire AI nu pleacă mai departe fără o verificare.
- Indicatori de performanță – măsurarea reală a valorii adăugate, nu doar a volumului de texte produse.
- Un AI responsabil desemnat – o persoană sau echipă care coordonează implementarea.
Doar așa, spun cercetătorii, AI-ul își poate atinge potențialul – fără să inunde companiile cu gunoaie digitale.
De ce contează
„Workslop”-ul nu e doar o glumă de birou — e simptomul unei epoci de tranziție în care oamenii se adaptează la tehnologie mai repede decât o înțeleg.
AI-ul este, la bază, un instrument. Dar, folosit prost, devine o mașină de produs conținut inutil care ne dă iluzia progresului.
„AI-ul nu creează «workslop». Oamenii o fac — prin lipsă de planificare, training și discernământ,” concluzionează Gene Marks.